După mai bine de 1900 de ani, urmaşii Romei antice au primit, simbolic, cetăţenia de onoare a Daciei. Evenimentul s-a petrecut în cadrul unui spectacol în aer liber, la care au participat 30 de italieni şi români, care, îmbrăcaţi în costume de epocă, au interpretat momentul întoarcerii trupelor romane din Dacia, după victoria asupra oştilor lui Decebal, în 106 D.C. „Dacica”.
Atmosfera luptelor dintre daci şi romani a fost, astfel, recreată în inima Romei, pe Via Appia Antica, într-un centru militar roman reconstruit cu fidelitate. Gazdele evenimentului, intitulat simbolic „Dacica”, au fost membrii Grupului Istoric Roman (GSR), o asociaţie care reuneşte italieni animaţi de pasiunea pentru istoria şi gloria militară a fostului Imperiu. Iniţiativa aparţine asociaţiei „Noi suntem români”, condusă de Silviu Ciubotaru, unul din cei doi români care fac parte din organizaţia GSR.
„Războiul din 106 d.C”.
În faţa zecilor de spectatori prezenţi, „oştenii romani” ai legiunii XI Claudia au prezentat poziţiile, tehnicile de luptă şi manevrele militare cele mai cunoscute de acum două mii de ani. Apoi, un „senator roman” a ilustrat câteva fragmente din viaţa Impăratului Traian şi o descriere a războaielor daco-romane care au culminat cu bătălia de la Sarmisegetusa din 106, capitularea dacilor şi sinuciderea regelui Decebal. Au urmat două momente spectaculoase de „luptă între gladiatori „, care au ţinut publicul cu sufletul la gură. A treia luptă i-a avut ca protagonişti pe Icaro, „gladiator roman ” şi pe Dacicus, un ” tarabostes „, urmaş al lui Decebal, interpretat chiar de Silviu Ciubotaru. Victoria a aparţinut soldatului dac prizonier, care şi-a câştigat astfel libertatea, printr-o decizie a împăratului. Un alt moment apreciat de cei prezenţi a fost ritualul de binecuvâtare a soldatului dac de către Nimfe, zânele venerate de adversarii Romei. Nimfele au rostit descântece şi au dansat în jurul soldatului, pentru a-i insufla curaj în bătălie.
„Un popor paşnic”
„Dacii erau un popor paşnic, care se ocupa mai ales cu agricultura şi apicultura. Dar, aşa cum am văzut, atunci când au fost atacaţi, au ştiut să demonstreze că sunt şi războinici vajnici”, a spus Ancuţa Mărieş din Zalău, reprezentanta Ninfelor dacice, venită special din România pentru a participa la evenimentul de la Roma. Alături de Silviu Ciubotaru, l-am întâlnit şi pe Alin Cucu, alt român care a interpretat însă un legionar roman. „M-am alăturat recent Grupului Istoric Roman, pentru că am avut mereu o pasiune pentru istorie şi particip cu entuziasm la antrenamente şi demonstraţii”, ne-a spus Alin Cucu. Alături de Silviu şi Alin, alţi români au îmbrăcat hainele soldaţilor daci învinşi şi făcuţi prizonieri de către romani şi aduşi la Roma. Ei au fost interpretaţi de jucătorii primei echipe de fotbal româneşti din Peninsulă, „Eurosport Club Mania”, prezentate publicului cu ocazia spectacolului.
Cetăţeni ai Daciei
Evenimentul „Dacica” s-a încheiat cu un moment simbolic. Organizatorii de la GSR au acordat cetăţenia onorifică romană tuturor figuranţilor români, precum şi zânelor dace. Iar Silviu Ciubotaru a înmânat, la rândul său, certificate de cetăţenie dacă tuturor „adversarilor” romani, în frunte cu împăratul Traian. „Aş putea spune, pentru a fi în ton cu natura manifestaţiei, că Zamolxe ne-a dat o zi cu soare, deşi era anunţată ploaie şi toţi cei prezenţi s-au putut bucura de reprezentaţia istorică”, ne-a spus satisfăcut Silviu Ciubotaru, la încheierea spectacolului. „De când s-a născut ideea de a dedica o reprezentaţie războaielor daco romane, am muncit mult, alături de colegii de la Grupul Istoric Roman. Am organizat evenimentul în cele mai mici detalii, de la costume până la replicile fiecăruia. Am repetat toate episoadele împreună, iar la sfârşit am reuşit să aducem şi o reprezentantă a zânelor dace din România”. Publicul, format din italieni şi români în egală măsură, a rămas impresionat de spectacolul istoric, după cum ne spune Aurelia Pop, care a contribuit la organizarea evenimentului, din partea participanţilor români: „Asemenea momente de evocare a bătăliilor dintre daci şi români sunt importante, mai ales pentru cei din noua generaţie, ca să înţeleagă şi să retrăiască într-un fel, evenimentele istorice din trecutul poporului nostru”.
Miruna Căjvăneanu
