Miercuri, 30 ianuarie 2019, ora 18:00, în Sala de conferințe a Accademia di Romania in Roma (Piazza José de San Martin 1), va avea loc o nouă ediție a întâlnirilor „I MERCOLEDÌ LETTERARI”, un proiect inițiat de Accademia di Romania in Roma ce își propune promovarea scriitorilor români traduși în limba italiană și publicați la edituri din Italia, precum și operele literare care fac referire la cultura română.
În cadrul noii întâlniri va avea loc prezentareavolumului volumului Zingareide o L’Accampamento degli zingari, de Ion Budai-Deleanu, Introducere, traducere și note de Adriana Senatore (Cacucci Editore, 2015).Alături de reprezentanții Accademia di Romania in Roma va lua cuvântul: prof. Adriana Senatore – traducătoarea volumului, prof. Luisa Valmarin – traducător și profesor laDipartimento di Studi Europei, Americani e Interculturali din cadrul Universității Sapienza din Roma și prof. Ioana Both-Bican de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, profesor invitat la Universitatea Sapienza.
Evenimentul se desfășoară sub patronajul Ambasadei României în Republica Italiană și este promovat de Biblioteche di Roma.
Intrarea liberă, în limita locurilor disponibile.
***
„Volumul prezintă cititorului italian prima traducere completă a poeziei eroicomice Țiganiada de Ion Budai-Deleanu (1760-1820). Autorul este unul dintre cei mai mari exponenți ai Școlii Ardelene, mișcare de emancipare socială și politică având la bază un curent de gândire dinamic și inovator care, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a contribuit la reînnoirea culturii filosofice, istorice, filologice și lingvistice, a sprijinit în mod consistent teza latinității poporului român și a lucrat pentru reînvierea și afirmarea conștiinței naționale.
Autorul se distinge printre membrii acestei mișcări în primul rând pentru că dorea să alăture direcției generale a cercetării științifice, purtătoare de rezultate concrete, gustul și pasiunea pentru creația literară, după cum o dovedește poemul neterminat Trei viteji. În al doilea rând, o noutate pe care o aduce în cadrul acestui curent de gândire este și faptul că, hrănit de lecturile din iluminiști și arătând deschidere față de ideile Revoluției franceze (nu întâmplător a fost supus întreaga viață unei discrete supravegheri comandate de polița din Imperiul habsburgic), a avut curajul să critice și să condamne cu coerență și convingere în scrierile sale orice fel de inegalitate socială, în primul rând anacronismul șerbiei, practică încă neeradicată dint-o țară guvernată de suverani „iluminați”. Țiganiadase concentrează pe figura istorică a lui Vlad Țepeș, transformat mai târziu în beletristica de ficțiune în imaginea tenebrosului și fascinantului Dracula, și pe hilarele fapte de arme ale țiganilor pe care voievodul, îndârjit apărător al pământurilor sale în fața amenințării turcești, îi ia cu simbrie, în tentativa disperată de a se opune avansări de nestăvilit a otomanilor.
Vasta narațiune stă mărturie a artei unui autor matur care folosește un instrument lingvistic încă rudimentar și necodificat, a unui poet original în valențele expresive, chiar dacă este hrănit cu profunde și ramificate cunoștințe literare care mergeau de la clasicii greci și latini (Homer, Virgiliu, Ovidiu, Lucrețiu) la autori europeni din epoca modernă, polonezi, maghiari, francezi (Pierre de Ronsard, Voltaire, Jean-Jacques Rousseau), englezi (John Milton, Alexander Pope), germani (Friedrich Gottlieb Klopstock), spanioli (Miguel de Cervantes) și mai presus de toate, italieni (Dante Alighieri, Ludovico Ariosto, Torquato Tasso, Alessandro Tassoni, Pietro Metastasio, Giovan Battista Casti)”. (Adriana Senatore. Textul este preluat din prezentarea de pe coperta a cărții, ediția Cacucci, Bari 2015).
