Ministerul Muncii din România a elaborat o propunere legislativă, care ar urma să fie aprobată prin Ordonanţă de Urgenţă, pentru ca românii care au muncit în trecut la negru să poată plăti retroactiv contribuţia la pensie. Ideea plăţii retroactive a fost susţinută mereu de Asociaţia Românilor din Italia, care din 2004 cere găsirea unei posibilităţi pentru completarea anilor de pensie lipsă pentru românii din străinătate.
Românii care, indiferent de motiv, nu au cotizat la sistemul de pensii ar putea să aibă dreptul să o facă retroactiv, dar doar pentru ultimii cinci ani, Ministerul Muncii elaborând în acest sens o propunere legislativă conţinând sumele pe care aceştia ar trebui să le plătească pentru a avea pensie. „Persoanele care nu au calitatea de pensionari pot solicita asigurarea pentru pensie, prin plata contribuţiei de asigurări sociale, pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într- un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia. (…) Perioadele de timp pentru care se poate solicita asigurarea în sistemul public de pensii, cu plata corespunzătoare a contribuţiei de asigurări sociale, sunt de cel mult cinci ani anteriori, calculaţi de la data încheierii contractului de asigurare socială”, se arată în proiectul de act normativ propus de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) şi supus dezbaterii publice.
Sub 2.000 euro
Baza lunară de calcul a sumelor datorate de cei care vor să plătească retroactiv pentru ultimii ani şi să beneficieze astfel de vechime în plus la pensie – se spune în proiect – este valoarea unui salariu minim brut pe ţară, garantat în plată, reglementat de legislaţia în vigoare pentru fiecare din perioadele pentru care se solicită asigurarea în sistemul public de pensii. Cei interesaţi trebuie să plătească între 27,5 şi 31,5 la sută din valoarea salariului lunar minim brut pe ţară, aşa cum a fost el reglementat prin acte normative din 2005 şi până acum, sumă care va fi „actualizată” cu indicele de inflaţie. Plata sumelor către bugetul de pensii se face fie într-o singură tranşă, fie eşalonat, „dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2010”. „Perioada pentru care, în condiţiile prezentei ordonanţe, se achită contribuţia de asigurări sociale constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii”, se arată în proiectul supus dezbaterii publice de MMFPS. Facilitatea privind plata retroactivă ar urma să fie valabilă doar până la sfârşitul anului 2010. Dacă se încheie contractul cu data de 1 decembrie 2010, perioada pentru care se poate achita este decembrie 2005 – noiembrie 2010. Salariul minim pe economie a evoluat în acest interval de la 310 lei în 2005, la 330 de lei în 2006, 390 de lei în 2007, 500 de lei în perioada ianuarie – septembrie 2008 şi 540 de lei, în ultimele trei luni din 2008. Din ianuarie 2009, când a fost stabilit la 600 de lei, salariul minim a rămas la fel până acum. Fără a lua în considerare indicele de inflaţie, suma necesară pentru a recupera cei cinci ani pierduţi la pensie ajunge la circa 7.000 de lei, sub 2000 euro, pornind de la circa 1.200 de lei, în anul 2006 şi ajungând la peste 2.200 de lei, în cele 11 luni din 2010.
Iniţiativa ARI
Dacă posibilitatea plăţii retroactive va fi adoptată, incontestabil un merit aparţine Asociaţiei Românilor din Italia (ARI) şi preşedintelui ei, Eugen Terteleac, cel care acum spune că este mulţumit „parţial” de acest rezultat. De ce parţial? „Pentru că timpul e destul de scurt, până la sfârşitul lui 2010 ar trebui achitată toată contribuţia pe cinci ani, şi informaţia nu are timp să ajungă la toţi cei interesaţi. Cota de plată din salariul minim este destul de mare, pentru că include şi ce ar fi trebuit să plătească angajatorul. Apoi depinde cum va fi pusă în practică. Dacă va trebui să mergem în România să plătim, va fi o ocazie pierdută. Ar trebui ca procedura să fie extrem de simplă şi plata să se poată face la toate oficiile consulare din străinătate. Dar, incontestabil, e un lucru bun”, spune Eugen Terteleac. ARI s-a bătut ani de zile pentru ca această propunere să fie luată în seamă la Bucureşti. Mereu răspunsul a fost „Nu se poate”. Ultimul apel, în luna august 2010, când ARI a solicitat din nou Ministerului Muncii găsirea unei soluţii pentru ca românii care au muncit la negru în trecut să-şi poată achita retroactiv contribuţiile la pensie, pentru a-şi completa stagiul de cotizare. „Guvernanţii din România se împrumută de la FMI pentru a plăti pensii. Românii din străinătate pot da o mână de ajutor. Cei mai mulţi dintre ei au muncit la negru cel puţin o perioadă, ei ar putea să îşi completeze acum perioada de contribuţie lipsă. Sistemul naţional de pensii din România are nevoie de aceşti bani, iar românii care au muncit la negru, de cele mai multe ori siliţi de împrejurări, pot spera la o bătrâneţe mai senină, cu o pensie minimă asigurată, la vârsta la care nu vor mai putea munci”, spunea într-un comunicat din august preşedintele ARI.
Comunicatul preciza că asociaţia a mai cerut acest lucru de două ori în trecut – în 2004 şi în 2009, printr-o scrisoare adresată Ministerului Muncii, precum şi preşedinţilor Comisiilor de muncă şi egalitate de şanse din Parlamentul României. „Ministerul Muncii ne-a răspuns anul trecut că nu se poate, întrucât nu există temei legal pentru plată retroactivă. Noi tocmai asta cerem, să se găsească o bază legală pentru ca românii să-şi completeze anii de pensie. Dacă nu există temei legal, nu înseamnă că nu se poate gândi o asemenea lege, care să nu încalce reglementările naţionale şi europene. Aceşti oameni vor să dea, nu să ia bani de la stat”, susţinea ARI. Se pare că acest lucru se va realiza, în sfârşit. Cei care au ani lipsă în cartea de muncă, pot acum să şi le completeze. O astfel de măsură figurează şi în programul economic al PSD, unde se propune „introducerea posibilităţii legale de achiziţionare de puncte anuale de pensie necesare în cazul pensionării la limită de vârstă de către cetăţenii români care nu au contribuit la fondul de pensii pentru perioade cumulate de maxim 5 ani”. De altfel, actualul ministru al Muncii, Ioan Botiş, care este membru al PDL din 2008, a ocupat, între 2001 şi 2004, funcţia de preşedinte al organizaţiei PSD Bistriţa.
