Aproape 95 de mii de copii aveau părinţi plecaţi la muncă în străinătate, la finele anului trecut. Dintre ei, peste 17 mii aveau ambii părinţi plecaţi, potrivit datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Majoritatea se află în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, dar peste 3.700 de copii au fost plasaţi în sistemul de protecţie specială, adică la asistenţi maternali, centre de plasament sau alte persoane.
Institutul Național de Statistică a realizat un studiu din care reies date similare, că aproximativ 100.000 de copii au cel puțin unul din părinți plecat la muncă în străinătate.
Realitatea probabil este mult mai sumbră, având în vedere că datele care au stat la baza studiului nu sunt complete.
INS a luat în calcul atât date administrative, cât și date statistice, în realizarea acestui studiu. Astfel, din analiza datelor furnizate de Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), reiese că, la sfârșitul anului 2017, circa 95.000 de copii din România aveau unul sau ambii părinți plecați în străinătate, iar 17.000 de copii erau afectați de migrația ambilor părinți. Însă doar 31 de centre au furnizat date, din cele 42 existente.
În ceea ce privește distribuția pe județe, datele din luna iunie 2017 arată că regiunea cu cei mai mulți copii cu părinți plecați, aflați în atenția autorităților, este cea de Nord-Est, cu 31.000 copii (în special județele Suceava, Iași, Bacău și Neamț), urmată de Sud-Est cu 16.000 copii (Galați, Constanța și Vrancea) și de Sud-Muntenia, cu un total de 13.000 de copii cu părinți plecați cuprinși în evidențele oficiale (aflați cu precădere în județele Prahova, Dâmbovița și Argeș).
Conform studiului, puțin peste 70% dintre copiii rămași acasă locuiau în gospodării în care nu există niciun salariat.
Cei mai mulți dintre copiii cu cel puțin un părinte plecat în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, majoritatea au vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani.
Dificultățile cu care se confruntă elevii cu părinți plecați, raportate de școli, sunt legate de scăderea randamentului școlar, urmate de dificultățile de relaționare și de comunicare, tulburări de factură emoțională, comportamentale, adaptare, fiziologice, frecvență scăzută/absenteism.
În zona altor tipuri de probleme, cadrele didactice identifică: incidente în comunitate, dezinteresul/lipsa de motivație pentru studiu, hiperactivitatea, creșterea în greutate, apatie/tristețe accentuată, agresivitate/violență (verbală și fizică), probleme de concentrare a atenției ori lipsa de igienă și scăderea interesului pentru școală, în cazuri izolate conducând și la abandon școlar.
“În România nu există în prezent date statistice oficiale referitoare la fenomenul copiilor cu părinți plecați în străinătate. (…) Date fiind aceste limitări, subliniem caracterul exploratoriu al acestui studiu”, se arată în documentul INS.
S-au sinucis în orfelinat: doi copii orfani şi-au pus capăt zilelor într-un centru de plasament
