Criza forţei de muncă loveşte puternic România, care a început să importe forţă de muncă din ţările asiatice pentru turism, industrie, construcţii şi agricultură, arată un studiu al companiei de consultanţă în resurse umane Smartree. Şi, în acest sens, guvernul a decis să suplimenteze cu 8.000 numărul de muncitori străini adminiși pe piața forței de muncă din România. Doar în construcții, lipsesc circa 60.000 de muncitori, iar criza se acutizează pe zi ce trece.
Decizia de a accepta încă 4.000 de muncitori permanenţi şi 4.000 de muncitori detaşaţi vine după ce, anul trecut, Guvernul hotărâse ca pentru 2018 să permită accesul a 7.000 de străini pe piaţa muncii din România.
Potrivit datelor înregistrate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, până în luna iulie au fost eliberate 4.395 de avize de angajare/detaşare, cele mai multe pentru cetăţeni din Vietnam (1.520), Turcia (568), Nepal (358), Serbia (275), Sri Lanka (261), China (253) şi Moldova (181).
Din datele Inspecţiei Muncii rezultă că sunt activi 17.089 de salariaţi cetăţeni străini din afara spaţiului european, cei mai mulţi din Turcia (3.627), China (2.120), Moldova (1.787) şi Vietnam (1.554). Principalele domenii de activitate în care lucrează aceştia în România sunt: restaurante, construcţia de nave şi structuri plutitoare, comerţ cu ridicata îmbrăcăminte şi încălţăminte şi lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.
În ce condiţii pot fi angajaţi străinii
România aşteaptă acum valuri de muncitori din Africa sau Asia pentru a rezolva criza forţei de muncă. Angajatorii nu trebuie însă se bucure prea repede, pentru că procesul de recrutare este scump şi complicat, din cauza legislaţiei, atrag atenţia specialiştii.
Concret, muncitorii extracomunitari pot fi încadraţi în muncă în baza unui aviz de angajareabţinut de către angajator de la Inspectoratulpentru Imigrări (IGI) de pe raza căruia are sediul social sau domiciliul. Potrivit legislaţiei în vigoare, angajatorul trebuie să dovedească printr-o adeverinţă eliberată de Forţele de Muncă din judeţul său că locul de muncă pe care aduce muncitorul extracomunitar nu a putut fi ocupat de candidaţi români. În plus, angajatorul este nevoit să achite şi o taxă odată cu eliberarea avizului de angajare pentru lucrătorul străin, echivalentul a 200 de euro. Ulterior, după obţinerea avizului de muncă, angajatorul trimite documentul în străinătate celui recrutat, pentru a obţine de la misiunile diplomatice ale României viză de şedere.
O altă problemă cu care se confruntă angajatorii este legată de salarii. Potrivit legislaţiei, muncitorii străini trebuie plătiţi cu cel puţin salariul mediu pe economie, adică 500 de euro – ceea ce creează inechităţi.
„Trei milioane jumătate, patru milioane de adulţi în vârstă de muncă au migrat, nu mai sunt aici, nu mai stau la uşile angajatorilor, iar acum ca să-şi rezolve această problemă angajatorii, care ştiu că nu pot aduce românii înapoi pentru că îi plătesc cu salarii foarte mici, sunt nevoiţi să importe angajaţi din ţările terţe Uniunii Europene. În momentul de faţă vor să elimine din lege acea prevedere care spune că nu poţi să aduci un lucrător din state terţe dacă nu-l plăteşti cu cel puţin salariul mediu pe economie”, a declarat, pentru „Adevărul”, Dumitru Costin, şeful Blocului Naţional Sindical (BNS). Potrivit acestuia, acea barieră a fost pusă în mod premeditat în legislaţie tocmai pentru a descuraja angajatorii care au făcut un „sport naţional” din plata salariaţilor doar cu salariul minim pe economie.
