După patru ani de la înfiinţarea PSD Italia, Florin Tătaru, preşedintele PSD Roma, face un scurt bilanţ şi povesteşte cum a început aventura politică în Italia a social-democraţilor. Tătaru crede că în politică este ca în viaţă: există trepte, etape, momente. Florin Tătaru ne-a povestit cum a fost, ce este şi ce crede că va urma.
„Aşa a apărut PSD Italia: la o cafea„
Florin Tătaru, cum a fost înfiinţat PSD Italia?
«Totul a pornit de la o întîlnire la o cafea cu un senator PSD din Braşov, pe care îl cunoşteam. În 2007, un prieten de-al meu, senatorul Otilian Neagoe, a venit la Roma împreună cu alţi parlamentari pentru chestiuni de politică externă, întâlniri bilaterale. M-a sunat: „Florin, uite sunt la Roma, hai să ieşim să ne vedem la o cafea„: Am ieşit la o cină, am tot vorbit despre cum e viaţa prin Italia, cum e prin România, aşa a venit vorba să facem o organizaţie a PSD aici la Roma.»
PDL exista în Italia în perioada aceea?
«Nu, încă nu apăruse, ei au venit un an mai târziu. Mai în glumă, mai în serios, senatorul Neagoe m-a încurajat să caut alte persoane interesate să facem PSD la Roma. În două săptămâni strânsesem deja o echipă. L-am sunat, i-am zis că am prieteni care vor să se implice. Toţi erau entuziasmaţi, erau o sută şi ceva de persoane. Ne-am întâlnit la Tibi, la restaurant. Am făcut acolo o asociaţie, am scris în statut „Organizaţia PSD Roma care aderă la PSD România”. Am făcut alegeri, biroul executiv, de acolo a început totul.»
Dar tu aveai o chemare pentru politică, de ce te-ai băgat?
«Chemare… Îmi place mie aşa, să mă implic. Şi aici în Italia lucrez cu foarte mulţi oameni din politică, de la stânga la dreapta, eu aici lucrez în publicitate. Atunci aşa a fost momentul ăla, m-a convins senatorul Neagoe şi am făcut organizaţia asta. Era şi Titus Corlaţean, care atunci se ocupa de diaspora.»
De ce nu se mai ocupă şi acum?
«Nu mai are timp, acum se ocupă de Comisia pentru Politică Externă a Senatului. Acum de diaspora se ocupă deputatul Cristian Rizea.»
Despre Cristian Rizea a apărut în presă că ar fi cercetat penal.
«După părerea mea, este vorba de răfuieli politice. În România, când cineva vrea să te denigreze, imediat îţi apar dosare şi eşti chemat la DNA, indiferent că eşti „în dreapta” sau „în stânga”. Părerea mea este că dosarele astea în care apare Rizea sunt făcute cu scopul să îi distrugă imaginea. Am tras concluzia asta şi din ce am văzut până acum, mulţi politicieni – şi de la stânga, şi de la dreapta – au apărut ca cercetaţi penal, ca apoi dosarele să fie închise. Asta este politica noastră interlopă, avem o politică interlopă în România.»
Cu cine colaborezi cel mai bine de la „centru”?
«Păi acum colaborez cu Rizea, el conduce PSD Diaspora. Înainte am colaborat cu Titus Corlaţean, dar şi cu alte persoane care se ocupau de diaspora. PSD Diaspora se naşte ca o legătură între comunitatea românească şi politica italiană, pentru că noi suntem o comunitate foarte mare fără voce. Dacă o comunitate nu are oameni în administraţia publică şi în politică, este o comunitate fără voce.»
Apropo de oamenii din administraţie, niciunul dintre candidaţii români la alegerile locale din primăvară nu a devenit consilier local. Cum comentezi acest eşec la care este parte şi PSD?
«Este un eşec pentru că românul nu participă la viaţa publică, n-a fost pregătit şi deschis mental să facă parte din politica italiană. Românul nu se duce la vot, nu ştie că trebuie să voteze, mai este şi invidia asta că „a, e român, de ce să mă duc să îl votez”. Au candidat persoane pentru că s-a crezut că vor aduce voturi, dar nu trebuia să fie aşa. Trebuie găsită persoana care este într-adevăr un lider al comunităţii româneşti, că degeaba sunt puşi oameni pe care lumea nu îi vrea, care nu au carisma aia să atragă voturi. Pe de altă parte, alegerile astea au fost un început pentru români, reprezintă o etapă.
Când am venit în Italia, acum 15 ani, românul ce făcea? Dormea în maşini abandonate sau în rulote. După ceva vreme românul s-a mutat într-o casă, cu alte persoane, acum mulţi români îşi permit să închirieze singuri un apartament… Ca şi în viaţă, şi în politică există etape şi evoluţie. Dar, trebuie răbdare şi vor apărea şi rezultate. În timp, se vor cerne şi persoanele, vor rămâne cele care care trebuie şi merită să reprezinte comunitatea.»
Ai avut vreun câştig din politică, ce a însemnat până acum implicarea în partid?
«Deocamdată, implicarea mea în politică a însemnat timp pierdut şi bani cheltuiţi, dar şi un câştig: am început să cunosc anumite persoane din comunitatea românească, am văzut cum gândesc românii, am cunoscut mentalitatea unor oameni din comunitate. Asta a fost singurul câştig. În rest, numai bani cheltuiţi şi timp pierdut. Dar e un început, şi poate peste 10-15 ani pot să zic: da, am făcut ceva pentru comunitatea românească.»
Cam câţi bani ai cheltuit cu politica?
«N-am calculat, dar s-a cheltuit… Bilete de avion, drumuri, telefoane… maşină, dute-ncolo, vino-ncoace… bani pe protocol… Dar e normal, asta e, în politică trebuie să mai şi cheltui. Cum în România se cumpără voturile, aici cheltui ca să ajungi să stai de vorba cu persoanele din comunitate. În România poţi să faci politică ieşind pe stradă, aici în Italia e diferit: trebuie să te duci în anumite locuri, să aduni persoanele pe care trebuie să le convingi să te susţină… oamenii sunt învăţaţi ca în România: „Îmi dai o bere? Da’ ce câştig?”. Asta e, sunt bani care se cheltuie.»
Cu cei de la PDL Italia cum te înţelegi?
«Am colaborat şi cu ei pe anumite campanii, chiar dacă suntem adversari politici, pe chestiuni care vizează comunitatea română, cum ar fi campania de reducere a taxelor consulare. Am colaborat omeneşte, prieteneşte, lucrăm pentru cetăţeanul român şi avem acelaşi obiectiv. Că eu sunt PSD, că el e PDL, e într-adevăr doctrina diversă, dar dacă eu spun „hai să reducem taxele consulare”, e o idee bună, nu? Nu cred că tu, dacă eşti de la PDL, eşti contra mea. Chiar ziceam mai în glumă mai în serios că ar trebui să le dăm exemplu celor de la Guvern, de la Bucureşti.»
A fost recent o reuniune a PSD diaspora, la Bucureşti, ai participat şi tu?
«Da, eu am venit din partea Italiei. S-a discutat să deschidem alte filiale aici în Italia, dar şi să ieşim cu nişte proiecte viabile, care să fie puse în practică. Le-am spus colegilor de la Bucureşti că nu trebuie să ieşim cu vorbe multe, să ieşim cu proiecte realizate – două dacă sunt, dar să fie realizate. Ni s-a cerut celor „de afară” să facem propuneri de proiecte. Nu poţi promite bani, locuri de muncă, pentru că eşti într-o ţara străină. Le-am propus să susţinem două lucruri importante: reducerea taxelor consulare, pentru că este inadmisibil ce se întâmplă, să dai 200 de euro pentru un certificat de naştere pe care statul italian ţi-l da gratis. Hai, cheltui 20, 30 de euro, dar nu 200.
În plus, să se deschidă şi alte secţii consulare mobile. Le-am propus o variantă care scuteşte multe cheltuieli: sunt foarte multe asociaţii culturale, care au legături bune cu românii din comunitate, se pot autoriza reprezentanţii unor asociaţii să adune actele necesare pentru diverse servicii consulare şi să le predea mai departe. Adică, asociaţiile respective să poată funcţiona că nişte agenţii de servicii, de intermediere. Ei să ducă actele la Consulat şi să le aducă, asta i-ar scuti pe oameni de drumuri, cozi, timp pierdut. Este un proiect foarte bun şi foarte viabil.»
Ai vreo dezamăgire în legătură cu PSD Diaspora?
«Nu ştiu dacă e bine spus dezamăgire, dar mi se pare că până acum au fost doar proiecte electorale. Ce vreau eu să facem, împreună cu domnul Rizea şi cu cei din conducerea de la Bucureşti, să facem proiecte politice, nu electorale. Noi, diaspora, suntem a doua Românie – sunt 6 milioane de români plecaţi definitiv şi alţi 5 milioane care lucrează în străinătate. Ce vreau eu, împreună cu ceilalţi colegi ai mei de la Bucureşti şi din Italia, este să facem politică în folosul românilor din Italia. Din punctul asta de vedere un început foarte bun este acordul de colaborare semnat între PSD şi PD-ul italian. Putem folosi această legătură, să avem oameni în administraţia italiană. Singură mea temere ar fi că cei de la Bucureşti sănu ne uite pe noi, cei din diaspora, când ajung la putere. Dar am încredere, mai ales în Cristian Rizea, el este legătură noastră cu cei de la „centru”.»
Ai avut propuneri din partea altor partide să treci la ei?
«Nu. Şi dacă mi se vor face astfel de propuneri nu le voi acceptă, eu nu sunt politicianul din România care se mută de la un partid la altul pentru ciolane.»
Daniel Neamu
Cine este Florin Tătaru?
Florin Tataru are 35 de ani şi este un întreprinzător în domeniul publicităţii stradale. A venit în Italia în 1997, când avea doar 18 ani. Este originar din Făgăraş. Ca majoritatea românilor emigraţi în anii 90, a trecut prin „şcoala străzii”: „Am trecut prin perioadele pe care le ştim cu toţii, cei care am început de la zero. Nu aveam de muncă, dormeam într-o rulotă abandonată. După ceva timp m-am mutat într-un apartament, unde stăteam cu mai multe persoane. Am făcut toate muncile posibile. Am cules măsline, am făcut şi muratorie, am fost manual pe şantier. Am făcut ce mi se cerea.” În anul 2000 a intrat, ca angajat, în domeniul publicităţii stradale, pe panouri. „Am mers înainte şi, încet-încet, mi-am făcut firmă mea. Acumlucrez pe firmă, am 11 angajaţi. Dar nu fac doar montaje publicitare,facem şi restructurări de apartamente”.
