Cei peste 1500 de români – printre care 1200 rezidenţi, din localitatea Marcellina, situată la 35 de km de Roma, au, în sfârşit, un locaş de cult unde se vor putea închina în fiecare duminică.
Inaugurarea Bisericii a avut loc duminică, 6 noiembrie– o zi de neuitat pentru o comunitate care se zbate de aproape doi ani de zile să devină o adevărată parohie. Peste 200 de credincioşi români au asistat, emoţionaţi, la prima slujbă în noul locaş, celebrată de un sobor de preoţi. Au fost prezenţi şi români din alte localităţi învecinate, precum şi preotul paroh catolic, Don Domenico, alături de reprezentanţi ai primăriei din Marcellina , ai carabinierilor, de fostul primar Passacantilli şi de alţi italieni .
“A fost un eveniment peste aşteptări”- ne spune părintele Lucian Vasilache, parohul comunităţii de români de la Marcellina. “Au venit mulţi credincioşi, am fost şase preoţi, printre care şi reprezentantul P.S. Episcop Siluan. Apoi, ne-am bucurat de prezenţa multor oficialităţi din localitate. Pentru noi, era foarte important să avem un locaş al nostru, pentru că românilor ortodocşi din Marcellina le era destul de greu, înainte să ajungă la Tivoli sau la altă Biserică, duminica circulând foarte puţine mijloace de transport în comun”.
Primul botez, “cu emoţie şi bucurie”
Chiar cu câteva zile înainte de inaugurarea de duminică, părintele Lucian a celebrat şi primul botez, “cu mari emoţii şi bucurie, dar în curând sperăm să le putem face pe toate, cu ajutorul lui Dumnezeu”.
Biserica poartă hramul Sf. Cuvios Ioan de la Prislop şi a fost înfiinţată într-un local care aparţine unui italian, Filippo Meucci, care ne-a povestit cum s-a născut o parohie ortodoxă pe proprietatea sa:
“Am restructurat localul, pentru a-l închiria, eram sigur că va fi luat pentru a fi folosit în scop comercial. Dar primii care s-au prezentat au fost reprezentanţii comunităţii de români. Am fost extrem de fericit când am aflat că vor să-l transforme în Biserică. Chiar mama mea, catolică convinsă, de 87 de ani, a exclamat, când a auzit vestea: Ce frumos, sunt fericită!”.
Filippo Meucci, împreună cu un grup de prieteni italieni, a asistat cu emoţie la slujba de duminică: “a fost o experienţă minunată, mi-am dat seama că acel local este parcă făcut anume să găzduiască o biserică: este de piatră, o o boltă frumoasă, o grădine şi o curte liniştită, dar e situat în centrul oraşului. In plus, în câteva zile, parcă am asistat la o altă minune, când domnul Mihai, un meşter român cu mâini de aur, a făcut altarul din lemn, o adevărată operă de artă. Iar slujba mi-a adus aminte de cum se celebrau slujbele noastre, catolice, acum zeci de ani”.
Slujbe în bibliotecă
Din aprilie 2010, slujbele s-au ţinut în Biblioteca din Marcellina– o mână întinsă de administraţia locală, numeroasei comunităţi de români. Părintele Sebastian Cosma, de la Guidonia, venea în fiecare duminică, dis de dimineaţă şi transforma biblioteca într-un loc de rugăciune. “Despacheta, în fiecare duminică, de la 8 dimineaţa, altarul, apoi ţinea slujba pentru noi, credincioşii din Marcellina. La ora zece trebuia să fie la parohia lui de la Guidonia, unde slujea o a doua oară”- povesteşte Leontina Ionescu, fost consilier comunal la Marcellina.
În ianuarie 2011, s-a schimbat regulamentul comunal în ceea ce priveşte spaţiile deţinute de primărie: noile reguli stabilesc o contribuţie fixă de 40 de euro de fiecare dată când este folosită biblioteca. Atunci, românii s-au gândit să caute un local de închiriat, care să devină Biserică.
Astfel, s-a ajuns la sfinţirea locaşului din Corso Vittorio Emanuele.
Leontina este prima româncă stabilită la Marcellina (Foto), acum mai bine de 25 de ani. “Când am venit eu, eram puţini români în Italia, iar în Marcellina, niciunul. Atunci, dacă mi-ar fi spus cineva că într-o zi com avea o biserică românească aici, nu aş fi crezut! M-am căsătorit şi mi-am crescut fiul aici. Apoi, am văzut comunitatea crescând, din ce în ce mai numeroasă, mai ales în ultimii ani. Am început, atunci, să nutresc speranţa că, într-o bună zi, vom putea avea un locaş de cult, mai ales după ce s-au născut parohiile ortodoxe din celelalte oraşe din apropiere, cum ar fi Guidonia sau Monterotondo”.
Alături de alţi români, printre care sindicalistul Daniel Grigoriu şi alţi reprezentanţi ai comunităţii din Marcellina, Leontina Ionescu a început să strângă semnături pentru “a aduce un preot românesc aici”. Aşa s-a ajuns la soluţia provizorie, de a ţine slujbele în biblioteca pusă la dispoziţie de primărie. “Este un vis realizat, nu mă aşteptam să vină atât de multă lume, chiar de la Roma, cum ar fi Oana Liscan de la Ambasada României, sau Iulian Manta şi mulţi alţii, cărora le mulţumesc în numele tuturor românilor din Marcellina”.
Un eveniment care va rămâne în memoria unei comunităţi puternice- românii alcătuiesc circa 13% din populaţie– chair 18 %, dacă se iau în consideraţie cei fără reşedinţă . Enoriaşii au pus mână de la mână, împreună cu părintele paroh, pentru a plăti chiria, dar şi pentru inaugurare. Femeile românce din localitate au făcut peste o mie de sarmale, iar cofetăria din Guidonia, gestionată de o familie de conaţionali, a pus la dispoziţie dulciurile oferite oaspeţilor. Iar la bucuria comunităţii au participat şi italienii din Marcellina: spre exemplu, proprietarul farmaciei din localitate a cumpărat două icoane şi le-a donat Bisericii nou înfiinţate.
Părintele Lucian, căsătorit, cu doi copii de 2 şi 5 ani, se gândeşte deja la viitor: “Avem multe de făcut, în primul rând creştem cu propriile forţe, ale românilor din comunitate, şi cu ajutorul lui Dumnezeu, avem un an pentru a ne pregăti pentru sărbătorirea hramului nostru, pe 13 septembrie!"
Miruna Căjvăneanu
