Cardinalul Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Cultură, a participat marţi la un dialog cu filosoful şi eseistul Horia-Roman Patapievici, directorul Institutului Cultural Român, care s-a desfăşurat la Ateneul Român, transmite Agerpres.
"Aceasta, chiar dacă printre dumneavoastră există câţiva dintre cei care nu împărtăşesc credinţa mea, pentru că Templul şi Palatul trebuie să existe", a spus cardinalul. El a afirmat că Iisus a dărâmat zidul dintre cele două Palate, făcând să existe un singur popor, acesta fiind visul ideal care ne poate da posibilitatea de a dialoga, credincioşi şi necredincioşi. În opinia sa "există, de fapt, trei Curţi: Curtea (n.r. – la Curtea Neamurilor) credincioşilor, cu credincioşii autentici şi cei fără culoare, fără chip, apoi cea a necredincioşilor, a ateilor, a agnosticilor, care însă se interesează de Dumnezeu, cu o pasiune pe care aceşti credincioşi gri, călduţi nu o au".
El i-a amintit astfel pe Emil Cioran şi Eugen Ionescu, "două figuri care s-au întrebat asupra existenţei lui Dumnezeu", citând din opera acestora. "Din păcate, avem orizontul oamenilor superficiali, indiferenţi, pentru care morala se adaptează propriilor circumstanţe, adevărata problemă fiind aceea de a reuşi să vorbim şi acestei Lumi care nu mai are neliniştea cunoaşterii, capacitatea de a înţelege că există ceva dincolo de ceea ce mâncăm şi ceea ce bem, adevărata dramă a secularizării", a spus cardinalul Ravasi. El a îndemnat la neresemnarea în faţa "Noului Om", "depăşind", prin credinţă "infinit pe Om", cum spunea Pascal, cardinalul exprimându-şi convingerea că "în interiorul omului rămâne întotdeauna o sămânţă de umanitate". "Ar trebui să aspirăm la acestă sămânţă care există în Oameni, în Umanitate şi ar trebui să începem să strigăm către Curtea Indiferenţilor care cred că poţi să cumperi tot ce există într-o vitrină cu ceea ce ai câştigat la Loto", a afirmat cardinalul, pentru care "aceasta este o muncă pe care ar trebui s-o facem cu curaj şi cu încredere".
Răspunzând unei întrebări a lui Horia-Roman Patapievici, care vorbea despre soarta creştinismului, căruia i-a fost interzis accesul în spaţiul public al Europei Unite, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Cultură a admis că "poate au greşit şi oamenii Bisericii care au cerut cu o rigoare aproape teologică ca în preambulul Constituţiei europene să fie inclus Creştinismul". Noi trebuie să căutăm din nou să afirmăm această necesitate a Creştinismului, pentru că altfel, aşa cum spunea T.S Eliot, nu-i vom mai înţelege nici pe cei doi gânditori atei – Voltaire şi Nietzsche -, consideră cardinalul, care a afirmat că altfel ne pierdem civilizaţia. Evocând masa, în Milano-ul natal, în compania surorilor sale, la scaunele celor doi părinţi, morţi, au rămas la locul lor, în speranţa unei reîntâlniri viitoare, el a îndemnat la "a lucra la 'Absenţă' şi nu la 'Gol'".
Tradiţia, libertatea şi comunitateaau fost valorile sub care, potrivit lui Patapievici, s-a desfăşurat dialogul cu cardinalul Ravasi. În opinia acestuia, dacă Iisus ar apărea şi ar fi invitat la un talk-show, ratingul acestora ar scădea vertiginos, pentru că acei atei preocupaţi doar de propriile gadget-uri nu l-ar mai găsi cool.
Horia-Roman Patapievici a deplâns soarta Creştinismului, rămas doar într-un hilar Muzeu rece, căruia i-a fost interzis accesul în spaţiul public al Europei Unite. "Dacă îmi permiteţi o expresie colocvială excelenţă, parcă am înnebunit", a spus el, îndemnând, la rândul său, la adoptarea căii comunităţii în credinţă.
Tema centrală a dialogului a fost relaţia dintre viziunea umanistă (raţionalistă, laică) şi spiritualitatea izvorâtă din credinţă, demersul pornind de la premisa că respectul faţă de celălalt nu se reduce la acceptarea unui fapt, ci include dorinţa de a-i înţelege raţiunile, sensibilitatea, întrebările – de a-l lua în serios. Abordând problema culturii ca posibilă punte între cei care cred şi cei care nu cred, participanţii la dialog au abordat raporturile între etica omului contemporan, neliniştea metafizică şi conştiinţa misterului.
Nunţiul Apostolic la Bucureşti, monseniorul Francisco-Javier Lozano, a apreciat, în deschidere, că în viaţa culturală românească asistăm la manifestări care se regăsesc în Europa, caracterizate de relativismul care pune în pericol rădăcinile creştine, prin radicala emancipare a omului de Dumnezeu, prin care se cade astfel într-un dogmatism periculos. Diplomatul pontif a pledat pentru "dezvoltarea armoniei dintre raţiune şi credinţă în familie şi societate".
"În România de azi avem nevoie de oameni care, printr-o credinţă luminoasă, să-l facă credibil pe Dumnezeu", a mai spus Nunţiul Apostolic.
La întâlnire au participat ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti, PS Ciprian Câmpineanul, secretar al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Hunor Kelemen, ambasadorul României la Vatican, Bogdan Tătaru – Cazaban, filosoful Gabriel Liiceanu (Humanitas), directorul Filarmonicii ''George Enescu'', Andrei Dimitriu, oameni de cultură, credincioşi, un numeros public.
Evenimentul face parte din seria de manifestări "Atrium gentium / Il Cortile dei Gentili / Curtea Neamurilor", un program dedicat dialogului între cei care cred şi cei care nu cred, lansat de Consiliul Pontifical pentru Cultură în luna martie a acestui an, ajuns în această toamnă la Bucureşti.
Dialogul, organizat de Institutul Cultural Român, Filarmonica "George Enescu", Editura Humanitas, Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun şi Nunţiatura Apostolică din România, are loc în cadrul vizitei oficiale a Cardinalului Gianfranco Ravasi, la invitaţia Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
În deschiderea seriei evenimentelor de la Bucureşti, marţi seară a fost lansat, la Ateneul Român, în prezenţa autorului, volumul "Întrebări privitoare la credinţă. 150 de răspunsuri la întrebările celor care cred şi ale celor care nu cred", publicat în acest an la Editura Humanitas. Apărută într-o vreme în care oamenii se înstrăinează din ce în ce mai mult de religie, înlocuind-o cu diverse surogate, cartea încearcă să-i readucă la credinţa părinţilor şi bunicilor lor. Autorul, un interpret avizat al Bibliei, cunoscător de ebraică şi de greacă veche, participant la săpăturile arheologice din spaţiul Orientului Apropiat, comentator al Psalmilor, al Cărţii lui Iov, al Cântării Cântărilor sau al Ecclesiastului, a ales să răspundă unui număr de 150 de întrebări "ale celor care cred şi ale celor care nu cred". Răspunsurile sale alcătuiesc un îndreptar al adevăratei credinţe, al acelei credinţe care nu nesocoteşte problemele şi îndoielile, ci înţelege să meargă la rădăcina lor pentru a ieşi întărită.
Născut în anul 1942, Gianfranco Ravasi este cercetător al Bibliei cu o largă recunoaştere internaţională, teolog, ebraist şi arheolog şi, din anul 2010, cardinal. A urmat seminarul teologic, unde a învăţat limbile greacă şi ebraică, iar după hirotonisire, a făcut studii de teologie la Universitatea Pontificală Gregoriană şi la Institutul Biblic Pontifical, devenind apoi profesor de exegeză biblică la Seminarul Arhiepiscopal din Milano şi la Facultatea de Teologie a Italiei Septentrionale. În paralel, a participat, alături de Kathleen Kenyon şi Roland de Vaux, la săpături arheologice desfăşurate în Siria, Iordania, Irak şi Turcia. În anul 2007, Papa Benedict XVI l-a numit Preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Cultură şi Preşedinte al Comisiei pentru Bunurile Culturale ale Bisericii, demnităţi pe care le ocupă şi astăzi. Este autor a numeroase cărţi de exegeză biblică, precum şi al unor cărţi de popularizare a Bibliei. Semnează constant articole în cotidiane precum "Osservatore romano", "Il Sole24 Ore" şi "Avvenire", ca şi în săptămânale precum "Famiglia Cristiana" sau reviste lunare precum "Jesus".
