Care or fi diferențele dintre fostul Departament al românilor de pretutindeni și actualul Minister al diasporei? În afară de un ministru ”plin” și ceva fonduri suplimentare, nu s-a schimbat absolut nimic. Nicio revoluție, nicio strategie nouă, nimic din ce ar putea să indice o transformare.
Eram pe punctul de a trece cu aceeași lehamite mai departe, dar un val de demagogie ministerială tocmai a trecut prin Italia: secretarul de stat de la ministerul diasporei, Ovidiu Iane (foto 1), ne anunță la un forum economic că ”vom fi oriunde românii din diaspora vor avea nevoie de sprijinul nostru. Vom denunţa ilegalităţile şi vom încuraja românii victime ale unor abuzuri, să denunţe. Nu mai putem permite ca într-o Europă unită să existe cetăţeni de categoria B. Ministerul Românilor de Pretutindeni, eu personal, vom lupta cu toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a proteja românii din diaspora”…știu ce senzație au românii din diaspora când citesc asemenea ”ieșiri”…
A trecut valul crizei românilor din Sicilia, nu se mai știe nimic. Se promiteau comisii, forumuri de dezbateri, întâlniri la nivel înalt. Nu s-a mai făcut nimic, Sicilia a revenit în atenția ministerului doar la spectacolele cu Maria Ciobanu. Acolo e venit secretarul de stat, Ovidiu Iane. Ciocârlia României nu putea să cânte fără o prezență ministerială… n-avea cum.
Azi, în Parlamentul României, o deputată a depus o interpelare în care acuză ministerul de indiferență în cazul morții unui bebeluș al unei familii de români din Italia. Au trecut patru luni de la prezentarea cazului și…nimic.
Să răsfoim Gazeta Românească și să îi demonstrăm domnului Iane (care mai e și președinte al PSD Diaspora) că habar nu are de abuzurile și ilegalitățile la care el a promis că va reacționa?…inutil.
Hai să ne uităm și pe siteul ministerului…
În afară de fotografiile distorsionate și cu un aspect oribil, găsim același tip de articole scrise cu limbaj de lemn care anunță sec întâlniri cu ambasadori, cu omologi din diferite țări și vizite de lucru. Ca să găsești ceva care să te trezească, să te atenționeze că acolo se întâmplă și altceva ca în urmă cu 10 ani, nici vorbă.
Am o bănuială, că site-ul e făcut de roboți, a citit recent că există multe texte scrise de roboți, pentru domenii repetitive – e cazul și aici – și aș adăuga, pentru texte pe care nu le citește oricum nimeni, fiind special făcute în acest scop. Transparență mimată, cu lucruri intenționat neinteresante.
Hai să mai răsfoim…
Găsim vizite ”de lucru”, dar nu găsim rezultate. Găsim tabele cu proiecte aprobate și respinse, dar lipsesc cu desăvârșire detalii despre aceste proiecte, milioane de euro distribuiți în continuare în stânga și-n dreapta pentru proiecte gen Cântarea României și Tezaur Folcloric, două modele de tristă amintire din vremea Odiosului.
Găsim plimbări de informare pentru asociații, dar nu găsim rapoarte de la discuțiile cu problemele ridicate de cei prezenți. Am găsit chiar și două inițiative legate de Ziua Românilor de pretutindeni și Ziua iei: adică să trimită lumea fotografii la cabinetul ministrului, ca și cum diaspora de asta ar avea nevoie.
Uitam, mai găsim anunțuri cu revizii tehnice ale siteului, deși calitatea textelor și a fotografiilor e sub orice critică. Nici pe un blog de începător nu găsești fotografii atât de neclare, strâmbe și prost făcute.
Dupa șase luni de minister al diasporei nu găsim NIMIC din promisiunile sau propunerile făcute către această instituție care trebuie să ajute și să fie prezentă în viața românilor din străinătate.
Se vorbea despre externalizarea proiectelor, care ar aduce o eficiență și o transparență mai mari în evaluarea lor, se vorbea despre proiecte grandioase, dirijate de directori de proiecte împreună cu grupuri de asociații, care ar avea un impact puternic în presa internațională, se vorbea despre proiecte ale ministerului pentru promovarea României cu ajutorul presei române din diaspora, se vorbea de crearea și susținerea unei agenții de presă în diaspora, etc.
Au existat și promisiuni despre reînființarea Congresului Românilor de Pretutindeni, dar găsim același grup colorat care face orice să ne demonstreze că nu există decât în poze pe Facebook.
Au existat multe speranțe când s-a decis formarea unui adevărat minister. Nu s-a întâmplat însă nimic. Cine se mulțumește, poate trimite fotografii cu ii sau cu grupuri petrițe de la ”șezători” în diaspora… neapărat postate și pe Facebook. De fapt, fără Facebook, ministerul actual al diasporei ar fi o simplă copie la indigo a celorlalte serii ale „faimosului” DRP.
Andi Rădiu
