Peste 17.600 de fete cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani au devenit mame, anul trecut, în România. 600 de bebeluși au fost aduși pe lume de adolescente mai mici de 15 ani. 2.500 dintre tații acestor copii au avut vârste cuprinse între 15 și 19 ani, iar 200 încă nu împliniseră 15 ani în momentul conceperii copilului.
Oana este una din miile de mame-copil din România, relatează evz.ro. Are 16 ani, o fetiță de un an și trei luni, și este gravidă în patru luni și jumătate. Trăiește într-o comunitate săracă la Checea, o comună din Timiș, împreună cu „bărbatul” ei, Alex. Acesta are 23 de ani. Cei doi și fiica lor, Miruna, împart o casă de văiugă cu mama fetei și soțul acesteia. Sunt doar două camere.
Olivia, mama Oanei are 31 de ani şi a născut-o pe fiica sa la 15. Acum, istoria s-a repetat. Oana spune că nu va mai face alt copil, considerând că doi copii ajung într-o familie care trăiește în sărăcie. Nu va uita niciodată cum s-a trezit cu bebelușul lângă ea, după o naștere naturală, dureroasă. „Îmi era frică să pun mâna pe el, să nu îi fac ceva rău”, a povestit.
Tatăl pleacă la muncă peste hotare
Luna aceasta, Alex va pleca în Danemarca, să culeagă mazăre. „O să îmi fie dor”, oftează Oana. Povestea lor de dragoste a început când fata avea 11 ani: Alex venea pe la noi și ne jucam. Ne jucam «scunsa », noaptea”. Mama ei simplifică lucrurile: „Eu nu eram acasă, ce să-i faci. Se înțeleg frumos, nu o bate”. La 13 ani, tot jucând-se „scunsa”, fetița a rămas însărcinată.
Alex e timid și atent cu „femeia” lui: o mângâie, o ține de mână, se gândește cum să îi facă casă. Spune că e cel mai fericit bărbat din lume alături de ea. „Pe Oana o iubesc de la pământ până la cer. Nu pot să spun cât de bucuros am fost când am ținut prima dată copiulul nostru în brațe”. Nu au făcut școală. Oana a făcut patru clase, ca și mama ei, dar nu știe nici să scrie, nici să citească.
Există riscuri
Potrivit studiilor UNICEF din 2009, la nivel mondial, România e la egalitate cu țări precum Turcia, Chile, Insulele Mauritius și Filipine, privind nașterile în rândul mamelor-copil. Fetele sub 14 ani care nasc au cele mai mari riscuri medicale, de la anemie la tensiune și până la moartea prematură a bebelușilor. În Suedia, țară care a aplicat un program național de educație sexuală încă din 1956 (și unde de la 14 ani elevii primesc preservative) doar 7 din 1.000 de mame sunt minore. La fel, Franța, unde educația sexuală a fost introdusă în școli din 1973, înregistrează 9 mame minore la 1.000 de nașteri.
Românii spun că vor să muncească, dar nu caută de lucru
Deşi românii fără un loc de muncă declară că vor să se angajeze, în realitate, o mare parte dintre aceştia preferă să trăiască din ajutoare sociale sau din munca prestată la negru, susţin specialiştii.
Cele mai recente statistici publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată un paradox cu care se confruntă România pe piaţa muncii.
Deşi românii fără un loc de muncă susţin că vor să muncească, ei nu îşi caută, efectiv, de lucru. Mai mult, în cazul în care participă la târgurile de joburi şi primesc vreo ofertă, ei nu doresc să înceapă munca la un angajator, evidenţiază INS.
Această situaţie are la bază un cumul de factori, explică Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical. Inadecvarea posturilor oferite de angajatori, recompensele salariale mici şi ruperea de câmpul muncii sunt câteva dintre motivele pentru care persoanele aflate declarativ în căutarea unui loc de muncă preferă să trăiască din munca la negru, din ajutoare sociale şi indemnizaţii sau din bani primiţi de la rudele din străinătate. „Avem de a face, în primul rând, cu o inadecvare a locurilor de muncă.
Cu alte cuvinte, ofertele angajatorilor nu sunt în concordanţă cu pregătirea profesională sau educaţională a acestor persoane. Apoi, trebuie să aducem în discuţie şi recompensele salariale, care sunt scăzute, deci nemotivante. Foarte multe dintre aceste persoane aflate declarativ în căutarea unui loc de muncă au atins o perioadă foarte lungă de şedere în şomaj”, a explicat, pentru „Adevărul”, Dumitru Costin.
Din această ultimă perspectivă, România se confruntă cu cea mai mare durată medie de inactivitate din întreaga Uniune Europeană: 8 ani. „România a ajuns să consolideze un tip de comportament uman. În opt ani de inactivitate, pierzi deprinderile, eşti foarte greu de reintegrat, te autoizolezi de câmpul muncii. Şi atunci, aceste persoane trăiesc din ajutoare sociale, muncă la negru, indemnizaţii”, a completat sindicalistul.
Câţi şomeri sunt în România
În 2016, în România existau 6,16 milioane de persoane inactive cu vârsta cuprinsă între 15 şi 74 ani, din care 349.000 erau considerate din categoria forţă de muncă potenţială adiţională, arată INS. Dintre acestea, 345.000 de persoane, adică 3,8% din populaţia activă, erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă, arată datele oficiale. În acelaşi timp, rata şomajului a scăzut sensibil în 2016, la 5,9%.
