Corespondenţă din Sardinia
“Romania, mon amour” este marele eveniment organizat, de această dată la Cagliari, de către Agenţia de publicitate Tycoon Comunication din Olbia. Proiectul a fost creat încă din 2008, dar organizatorii au reuşit abia anul trecut să realizeze prima ediţie, la Olbia, în nordul Sardiniei. “Proiectul l-am creat în 2008 din dorinţa de a promova o altă imagine a României pozitivă, bogată în tradiţie, în artă, în cultură, în istorie, pentru că avem foarte mult de dat”, mărturiseşte preşedintele Agenţiei, Gabriella Pascaru Bisi.
Faţă de ediţia de anul trecut, provincia Cagliari a primit “mult mai bine iniţiativa noastră de a face acest eveniment, deoarece aici se înregistrează şi comunitatea cea mai mare din insulă. In plus există şi mai multă curiozitate, Cagliari fiind capitala Mediteranei. Viaţa culturală este foarte bogată, localnicii sunt foarte curioşi de a cunoaşte şi aceasta este o bună modalitate de a da românilor, o dată pe an, posibilitatea de a fi mai aproape de tradiţiile lăsate acasă, dar şi pentru a prezenta comunităţii de sarzi o faţă necunoscută sau foar te puţin cunoscută a României”, completează Gabriella Pascaru Bisi.
Printre expozanţii care au participat la eveniment se numără Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” de la Bucureşti care a venit cu colecţia “Culorile României” şi cu o “reproducere” a câtorva colţişoare din satul românesc din diferte zone georgrafice ale ţării, dar şi meşteri populari precum Ioan Bârsan din Bârsana, Ana Mare – cunoscută ca “Mama păpuşilor oşeneşti” din Negreşti Oaş, fotograful Nicolae Coşniceru, care a prezentat o colecţie de imagini din România şi de imagini din Sardinia, realizate cu ocazia primei ediţii, o echipă de artişti plastici din Cucuteni – Iaşi care a prezentat o colecţie de reproduceri a vaselor culturii de Cucuteni. Vizitatorii puteau admira şi o colecţie de ouă încondeiate din Brodina – Suceava şi o colecţie de vase a ceramiştilor Laurenţiu şi Nico leta Pietraru din Horezu – Vâlcea.
“Este o satisfacţie foarte mare să văd tradiţiile româneşti, aici, în insulele Sardiniei. Este foarte frumos să avem troiţe aici, să avem porţi maramureşene, să avem o bucată împortantă din cultura şi din tradiţiile ţării noastre aici, în insulă”, subliniază Gabriella Pascaru Bisi.
“Sardegna en su coru”
“Noi încercăm să ilustrăm acele elemente care ne leagă de civilizaţia italiană, cu care considerăm că suntem în acelaşi areal cultural, civilizaţia latină. Aşa că suntem foarte încântaţi de această participare”, spune directoarea Muzeului Satului Dimitrie Gusti din Bucureşti, conferenţiar dr. Paulina Popoiu, amintind că în decembrie anul trecut arta sardă a fost prezentată la Bucureşti, în cadrul evenimentului ‘’Sardegna en su coru’’ (“Sardinia în inimă”).
“Este o acţiune în cadrul căreia creăm nişte legături culturale în plus cu o zonă din Italia cu care ne identificăm din punct de vedere cultural”, explică directoarea, completând că între Muzeul Satului de la Bucureşti şi alte muzeee din Sardinia există o colaborare mai veche. “Noi colaborăm cu muzeele din Sardinia într-un program mai vechi care se leagă de mască şi carnaval. Este un program în care suntem parteneri cu Belgia şi Sardinia şi astăzi chiar am adus în expoziţia noastră măşti din România, care sunt foarte asemănă toare cu cele din Sardinia de la Muzeul din Mamoiada, de exemplu, sau în orice caz din zona sardineză. Deci avem legături foarte multe, foarte importante. Aş zice că dacă romanii au părăsit Dacia în anul 271, astăzi noi neîntoarcem cumva, formăm un arc peste timp, o punte peste istorie şi ne reîntoarcem cumva în sânul gintei latine să arătăm că dincolo de diferenţe sunt foarte multe legături culturale care ne reunesc”, mai precizează Paulina Popoiu.
Cultura Cucuteni
O atracţie a evenimentului au reprezentat-o trei artişti plastici veniţi chiar din Cucuteni – Iaşi, care au lucrat în aer liber vase de lut de tip neolitic. “Fac acest lucru pentru că sunt născută în Cucuteni”, se justifică Ionela Mihuleac, a cărei pasiune pentru acest tip de artă a început în urmă cu cinci ani în cadrul unei tabere de creaţie de la Cucuteni. “Intâi a fost un experiment, o plăcere, un exerciţiu, după care a devenit o responsabilitate de a face lucru acesta aşa cum era făcut la vremea lui, adică să modelăm vasele cucuteniene manual, să respectăm şi cromatica şi pigmenţii aşa cum erau făcute în neolitic”, îşi aminteşte Ionela.
Femeia este îmbrăcată cu un costum particular creat de ea din pânză de in, cu decoraţii în sfoară, cusute pe această pânză de in. “Motivele le-am luat de pe ceramică. Rochia feminină cu spirale împletite, costumele bărbăteşti cu mendre”, explică artista, care poartă şi un brâu “care reprezintă un element de legătură între costumul popular autentic din zilele noastre şi creaţia aceasta care pleacă de la studiile archeologilor, dar care mai au şi elemente introduse de noi”.
Cei trei artişti plastici din Cucuteni au adus cu ei o sută de obiecte. “Am vrea să umplem un mic cuptoraş. Noi aşa am promis. Că vom demonstra cum se construieşte un cuptor din hârtie şi lut, cu placă de lut perforată şi am vrea să punem chiar câteva vase create de noi sub acel cuptoraş. Nu o să putem să le dăm foc, să le ardem cu adevărat. Este o procedură mai lungă şi necesită şi nişte aprobări speciale, dar am vrea să facem vase de diferite dimensiuni pe care să le integrăm în acel cuptor”, spune Ionela Mihuleac.
Troiţe şi porţi
Meşterul Ioan Bârsan din Bârsana a prezentat sarzilor din Cagliari porţi maramureşene, troiţe, căsuţe, lanţuri de lemn, cruci, fuse ca zurgălăii, căni, covoare vegetale, trăistuţe, icoane sculptate. “Este o bucurie că se organizează astfel de manifestări, ca să vadă şi italienii o parte din tradiţiile noastre. Astfel vor observa că putem să facem şi altceva, nu numai lucruri negative”, spune Ioan Bârsan. Mesajul meşterului popular către românii din Italia este acela de a fi uniţi “şi să nu-şi uite tradiţia şi religia.” “Mă simt acasă când văd toate aceste obiecte, aici, în oraşul în care trăiesc de peste şapte ani. Intotdeauna m-am mândrit că sunt româncă, deoarece avem tradiţii mai frumoase decât italienii”, mărturiseşte Gabriela Troncea, originară din Bucureşti. Femeia a venit la expoziţie însoţită de familie şi a recunoscut că este pentru prima dată când se organizează un astfel de eveniment la Cagliari, unde comunitatea conaţionalilor noştri este cea mai numeroasă din insulă, cu peste 2500 de persoane.
“Sunt multe asemănări între felul în care se lucrează un vas de lut la noi în Sardinia şi cum se face în ţara voastră. Nu aş fi crezut asta, dacă nu vedeam această expoziţie” afirmă Luigi Zedda. Italianul a fost încântat şi de produsele româneşti pe care le-a degustat odată cu inaugurarea acestei expoziţii: “Acei cârnaţi tradiţionali româneşti– mici – au un gust deosebit. Mi-au plăcut foarte mult. La fel de mult şi salata de fasole. Păcat că nu sunt multe astfel de ocazii de cunoaştere”.
Cristiana Tudor
