Răbdarea şi toleranţa românilor au suferit una dintre cele mai grele încercări în urmă cu un an, când Guvernul Boc a decis să crească Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) de la 19% la 24%. Majorarea impozitului pe consum a condus la întârzierea ieşirii din recesiune a economiei româneşti. Anul trecut, aproape toate bunurile şi serviciile s-au scumpit, cele mai afectate fiind alimentele şi combustibilii.
Pe 1 iulie s-a împlinit un an de când Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) a fost majorată cu cinci puncte procentuale, de la 19% la 24%, măsura ale cărei efecte negative încă se resimt în economie şi care, probabil, vor persista pe termen mediu.
Creşterea TVA a condus la întârzierea ieşirii din recesiune a economiei româneşti, la majorarea inflaţiei până la o rată de 8,5%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, şi, cel mai important, la reducerea veniturilor disponibile ale populaţiei. În schimb, creşterea TVA a avut o influenţă pozitivă doar asupra veniturilor bugetare, dar o parte din câştigul acumulat la buget a fost erodat de majorarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii.
„Consider că majorarea TVA a fost cea mai nocivă dintre toate variantele posibile de reducere a deficitului bugetar şi reprezintă preţul plătit pentru tergiversarea reformelor structurale de către autorităţi şi din păcate această factură a fost achitată de întreaga populaţie. Majorarea TVA va exercita efecte negative adânci asupra majorării economice pe termen lung, întârziind cu câteva trimestre revenirea pe creştere a PIB, în timp ce asupra inflaţiei efectele vor fi pe termen mediu”, a explicat Melania Hancilă, şefa departamentului de strategie şi cercetare din cadrul Volksbank România.
Populaţia săracă, cea mai afectată
Taxa pe Valoarea Adăugată, adică impozitul asupra consumului sau impozitul „nevăzut”, este cel mai facil mod prin care statul poate strânge venituri la buget, însă efectul imediat al creşterii acestei rate se vede în majorarea preţurilor. În 2010, aproape toate bunurile şi serviciile s-au scumpit. Cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat la cartofi (^46%), legume (^22,5%), ulei (21%), fructe (^18%), combustibili (peste 15%), energie termica (^12%), iar lista continuă.
Melania Hancilă a precizat că majorarea TVA a diminuat puterea de cumpărare a populaţiei şi a exercitat presiuni negative suplimentare asupra cererii agregate, care a rămas în teritoriu negativ chiar la doi ani şi jumătate de la declanşarea crizei financiare în România.
„Majorarea TVA a afectat în principal populaţia săracă, dar şi clasa medie, aceştia fiind nevoiţi să-şi reducă consumul şi din alte cauze, cum ar fi: diminuarea veniturilor, blocarea creditării, creşterea gradului de îndatorare ca urmare a deprecierii leului, deteriorarea perspectivelor de dezvoltare economică”, a adăugat directorul Volksbank România.
Pe de altă parte, analistul Aurelian Dochia spune că majorarea TVA a reprezentat o creştere a poverii fiscale, iar acest lucru a condus la dirijarea economiilor dinspre mediul privat către stat, cu efecte negative asupra creşterii economice.
Evaziunea a înflorit
Comentând efectele pe care le-a avut creşterea TVA, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), Dragoş Frumosu, a declarat pentru „Adevărul” că pe de-o parte vânzările de alimente au scăzut, iar de cealaltă parte statul n-a câştigat mare lucru.
„În ultimii doi ani, vânzările de alimente au scăzut cu 30%, din care 12%- 14% înseamnă scăderile din ultimele 12 luni. Nici măcar statul n-a câştigat din asta, pentru că un consum mai mic aduce încasări mai mici, iar evaziunea creşte proporţional cu taxele.
O cotă TVA de 19% la alimente a însemnat că doi oameni concurau pentru a eluda plata taxelor; ridicarea cotei la 24% n-a făcut decât să dea apă la moară evazioniştilor. De aceea, credem că o cotă redusă de TVA până la 5% ar face ca evaziunea să nu-şi mai aibă rostul, cel puţin în cazul alimentelor de bază”, a spus liderul sindical. şi Sorin Minea, preşedintele patronatuilui Romalimenta, a observat că majorarea TVA a condus la o scădere a vânzărilor, dublată de o creştere a evaziunii fiscale.
„Numai în industria cărnii, consumul fiscalizat a scăzut cu 15%, ceea ce înseamnă că aceeaşi proporţie din vânzări s-a transferat în piaţa neagră. Soluţia pentru ameliorarea acestei situaţii ar fi aplicarea de cote diferenţiate de TVA şi protejarea industriei alimentare cu mai multe instrumente simultan, aşa cum procedează toate ţările civilizate”, a conchis liderul patronal.
Veniturile la buget, mai mari cu 39%
Statul a colectat în 2008 din TVA venituri totale de 40,9 miliarde de lei, dar în anul următor, din cauza crizei, încasările s-au diminuat cu peste 16%, la 34,3 miliarde de lei. Anul trecut, în primele şase luni, când TVA era de 19%, Fiscul a adunat din impozitul indirect, în medie, lunar, 2,73 miliarde de lei. În următoarele şase luni din 2010, după ce TVA a ajuns la 24%, statul a încasat în medie, lunar, cu peste 39% mai mult, adică 3,8 miliarde de lei.
Una dintre cele mai ridicate rate din lume
În afară de Islanda, Ungaria, Suedia, Norvegia şi Danemarca, România are una dintre cele mai ridicate niveluri ale TVA nu doar din Europa, ci şi din lume. Taxa pe consum de pe plan local depăşeşte cu mult alte rate ale TVA care se înregistrează în alte ţări din lume, precum El Salvador (13%), Nepal (13%), Vietnam (10%) sau Sri Lanka (12%).
