Preşedintele României a reuşit de-a dreptul să enerveze Federaţia Rusă stârnind reacţii violente, după ce a afirmat că în 1941 şi el ar fi trimis soldaţi români să lupte împotriva Uniunii Sovietice. MAE rus consideră declaraţiile preşedintelui drept o „bravadă neruşinată” şi un atac la memoria milioanelor de ruşi care au murit în urma atacului fascist din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Băsescu nu este la prima declaraţie care să inflameze relaţiile dintre ţara noastră şi Rusia.
Preşedintele Traian Băsescu a reuşit încă o dată să inflameze relaţiile dintre România şi Federaţia Rusă, după ce a declarat că şi el, acum 70 de ani, ar fi luat decizia atacării Uniunii Sovietice, dacă ar fi fost la comanda trupelor române în locul Mareşalului Antonescu.
Declaraţiile acestuia au aruncat România într-un război diplomatic cu Rusia, Ministerul rus de Externe considerând că o „astfel de bravadă neruşinată care justifică agresiunea fascistă şi profanează memoria milioanelor de jertfiţi ai nazimului este inadmisibilă şi merită o apreciere adecvată din partea Europei”.
Ministerul de Externe rus consideră ca „nejustificabilă” validarea atacului care a costat Uniunea Sovietică 27 de milioane de vieţi şi spune că declaraţia preşedintelui Traian Băsescu despre trecerea Prutului nu se explică prin unele „dintre condiţiile politice actuale”.
„Rusia este revoltată că preşedintele român a declarat că şi el le-ar fi ordonat trupelor sale să treacă râul Prut pentru a ataca URSS în 1941”, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici.
Cum i-a supărat Băsescu pe ruşi
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la 22 iunie, că decizia Regelui Mihai de a abdica a fost „un act de trădare”, tot atunci el reamintind, în contextul unei întrebări, că se împlinesc 70 de ani de la „hai să-i spunem celebra «Soldaţi români, vă ordon treceţi Prutul!»”.
El a spus că dacă ar fi fost în acel moment istoric ar fi dat acelaşi ordin. „Da, pentru că aveam un aliat şi aveam de recuperat un teritoriu. Dacă aveam condiţiile de atunci probabil că aş fi făcut-o”, a spus el.
Şeful statului a numit act de trădare abdicarea Regelui Mihai. „Tot continuăm să considerăm că abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a interesului naţional al României. Din partea Regelui. Acesta este punctul meu de vedere”, a spus Băsescu.
Opiniile sale au stârnit critici din partea mai multor reprezentanţi ai clasei politice şi a mediului academic.
Miercuri, 27 iunie, preşedintele a spus că nu retractează ceea ce a afirmat despre Regele Mihai şi s-a referit şi la mareşalul Ion Antonescu. Astfel, el a declarat că îl acuză fără menajamente pe Ion Antonescu pentru Holocaust, adăugând totodată că, atunci când acesta a trecut Prutul , „dacă se oprea la Nistru era perfect”.
Băsescu nu vede unde e supărarea
În stilul caracteristic, preşedintele Băsescu a continuat în aceeaşi notă, susţinând că nu îşi retrage declaraţiile, care sunt „în acord cu poziţia României, care respinge pactul Ribbentrop-Molotov”, prin care Basarabia trecea sub influenţa Uniunii Sovietice. Preşedintele aminteşte că şi Duma de stat rusă a condamnat pactul.
Şeful statului a spus că nu vede „unde e supărarea” deoarece „Uniunea Sovietică nu mai există. Noi avem o relaţie cu Federaţia Rusă iar când vorbim de Uniunea Sovietică, discutăm de ceva ce a fost, iar despre istoria noastră nu avem cum să nu discutăm”, a adăugat acesta, potrivit România Liberă.
La comentariul jurnaliştilor că totuşi există o reacţie din partea Rusiei, şeful statului a declarat râzând, în timp ce se îndepărta: „Dacă vouă vi s-a părut o reacţie ţeapănă…”.
MAE încearcă să repare oalele sparte
MAE a anunţat că a luat notă cu surprindere de declaraţia exprimată în numele MAE rus referitoare la comentariile preşedintelui Băsescu, partea română apreciind regretabilă şi lipsită de temei lansarea unei asemenea reacţii publice cu o violenţă de limbaj inacceptabilă, fără informare completă.
Ministerul mai spune că este „complet nepotrivit limbajul folosit în declaraţia oficialului rus pe acest subiect şi dezavuează utilizarea unor comentarii privind evenimente tragice, atât pentru poporul român, cât şi pentru cel rus, de acum 70 de ani, dându-le o semnificaţie în actualitatea politică”.
MAE transmite totodată că are deplina deschidere pentru a dialoga cu Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, pentru eliminarea oricăror confuzii şi denaturări ale informaţiilor ce au stat la baza reacţiei oficialului rus.
Meleşcanu: Este o gafă monumentală
În timp ce liderii Opoziţiei consideră o imensă eroare declaraţiile preşedintelui Băsescu, fostul ministru de Externe în 1992-1996,Teodor Meleşcanu, spune că Băsescu a închis orice canal de comunicare cu Rusia. „Este o gafă monumentală, una dintre cele mai mari lovituri în relaţia României cu Rusia. Mai ales că această declaraţie nu era justificată în contextul actualelor declaraţii oficiale ale părţii române de resetare a relaţiilor cu Rusia şi de dezvoltare a unor noi raporturi pragmatice”, a spus Meleşcanu.
Şi istoricul Zoe Petre dezaprobă total declaraţiile preşedintelui din 22 iunie referitoare la Uniunea Sovietică.
„Din nefericire, nu este pentru prima dată când lipsa totală de cenzură a domnului Băsescu ne-a pus în situaţii delicate cu diferite cancelarii, şi de la Est, şi de la Vest”, a precizat istoricul Zoe Petre. „Acest lucru ne-a făcut să fim primiţi ca o ciudăţenie în contextul internaţional. Asta este situaţia, nu avem altă soluţie decât să spunem că sunt declaraţii absolut iresponsabile”, a adăugat Zoe Petre.
Băsescu, mereu în război diplomatic cu Rusia
Istoria recentă strânge însă un potop de declaraţii „nediplomatice” între Traian Băsescu şi oficiali din Rusia.
În septembrie 2005, la nici un an de la preluarea primului său mandat de preşedinte, Traian Băsescu arunca în aer relaţiile cu Rusia, declarând că, pentru vecinul de la Răsărit, Marea Neagră nu ar fi decât un „lac rusesc”. Preţul gazelor a provocat alte fisuri în relaţia României cu Rusia, provocând ieşiri nediplomatice ale lui Traian Băsescu. „Gazprom este mai eficient decât Armata Rosie atunci când este vorba să demonstreze dependenţa Europei de resursele Rusiei”, a spus preşedintele Băsescu în iulie 2006, la Washington, la o conferinţă pe probleme energetice.
În 2009, Traian Băsescu a avut un lung şir de schimburi verbale cu oficialii ruşi după vizita neoficială a lui Mircea Geoană la Moscova. În timpul campaniei, Băsescu a afirmat că Geoană a fost la Moscova pentru a încerca „să cumpere” susţinere, prin angajamente în zona economică şi politică, şi că este posibil să fi avansat chiar privatizarea Romgaz.
Sentimentele neprietenoase cu Rusia nu s-au schimbat nici în 2010. La 30 noiembrie 2010 Băsescu declara: „Cred că nici la Moscova nu este mai multă încredere decât încrederea care este la Bucureşti faţă de Moscova”, a spus Traian Băsescu, explicând apoi de ce ţara noastra nu are încredere în Moscova.
Diferenţa de opinii cu privire la Republica Moldova a adus alte altercaţii verbale între cele două părţi. „Pentru că nu ne simţim deloc confortabil cu trupe ale Federaţiei Ruse lângă graniţa noastră, în Transnistria. Nu ne simţim deloc confortabil că Federaţia Rusă a ţinut să-şi prelungească acordul de stationare a flotei de la Sevastopol până în 2042. Dacă Rusia priveşte cu atât drag la statele din Regiunea Mării Negre, de ce e nevoie de o asemenea flotă într-o mare atât de mică?”, a întrebat retoric Traian Băsescu.
