Întâlniri cu românii din Sicilia organizate de sindicatul italian Flai Cgil în colaborare cu federația sindicatelor românești Agrostar, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă. Mai multe întâlniri au fost organizate la Ravanusa, Niscemi și Ragusa, sub genericul ”Agricultura de calitate – muncă de calitate, contra exploatării, pentru egalitate de drepturi”. La întâlniri a participat și Emilia Spurcaciu, reprezentanta INCA Cgil Romania, filiala deschisă în 2015 în țara noastră de sindicatul italian. Emilia ne-a explicat motivele acestor întâlniri și cum a ajuns să lucreze pentru sindicat.
Lucrătorii români interesați să lucreze în Italia pot primi, înainte de plecare, toate informațiile utile privind drepturile, tutelele, protecțiile sociale de care se vor putea bucura odată sosiți în Italia. O pot face adresându-se ghișeului Inca-Fillea, care a fost inaugurat pe 24 iunie 2015 la București.
Emilia Spurcaciu, 36 de ani, originară din Buşteni (Prahova), a locuit în Italia timp de 14 ani. Și-a făcut studiile la Parma (Ştiinţe Politice şi Instituţii Europene şi master în Studii Internaţionale şi Europene) şi a lucrat în domeniul social. A ales să vină în Italia deoarece a decis să îl urmeze pe actualul ei soţ, care este italian.
Cum ați intrat în rândul funcționarilor sindicali?
«În perioada în care am locuit, studiat şi lucrat în Italia, am intrat în contact cu Inca şi Cgil şi am învăţat cum funcţionează sistemul italian şi sindical al serviciilor. După ce m-am întors în România, am descoperit că INCA intenţiona să deschidă un birou în România (în prima fază INCA şi Fillea Cgil, ulterior s-a adăugat şi Flai Cgil), şi iată că de doi ani de zile lucrez cu ei şi mă ocup de sprijinirea românilor care lucrează, au lucrat sau intenţionează să meargă să lucreze în Italia.»
Care sunt problemele cele mai frecvente cu care au apelat românii din Italia la dumneavoastră?
«Din păcate, problemele sunt multe: de la neregularizarea poziţiei de muncă şi pierderea drepturilor prevăzute de lege, la sprijinirea intrării în posesia prestaţiilor cuvenite (alocaţia/assegno al nucleo famigliare, şomaj), controlul situaţiei contributive (estratto conto contributivo) – deoarece sunt multe cazurile în care persoană crede că a semnat un contract în regulă, dar contribuţiile sale nu au fost plătite de către angajator, cereri de informaţii în vederea pensionarii, etc. O altă mare problemă este apărarea drepturilor la locul de muncă, ajutarea persoanelor să iasă din situaţii de exploatare a muncii sau de intermediere ilegală a muncii (caporalato), deci avem multe cazuri de litigii/contestări câştigate de către muncitorii romani care au avut curajul să denunţe, cu ajutorul sindicatului din Cgil, angajatorul care nu le respecta drepturile.»
Dați-ne câteva exemple de practici frecvente.
«Cererile de practici care sosesc de la cetăţenii români sunt într-o creştere progresivă. Am avut, în ultimul an, zeci de mii de cereri de şomaj, mii de cereri de maternitate şi alocaţie familială, cereri de prestaţii pentru invaliditate civilă. Foarte frecventă este şi practica de verificare a situaţiei contributive. Considerând vârsta medie a cetăţenilor români care muncesc în Italia, care este destul de înaintată, ne aşteptăm ca numărul cererilor de pensii în regim internaţional să aibă o creştere semnificativă în următorii ani.»
Ce proiecte de viitor aveți legate de problemele de muncă ale românilor din străinătate?
«Suntem conştienţi cu toţii că va fi nevoie de multă implicare şi munca din partea tututor pentru a putea rezolva o parte din problemele existente. Proiectele de viitor sunt, în general, cele ale CGIL, care este implicată şi acordă multă atenţie tematicii imigraţiei şi efectelor sale, într-o realitate care vede 5 milioane de persoane prezente în Italia, bine integrate şi cu aceleaşi necesităţi pe care le prezintă şi cetăţenii italieni. În viitor, Încă îşi propune stimularea unei coordinări mai bune între instituţiile de securitate socială italiană şi română, dar şi la nivel european, având în vedere mobilitatea crescândă a cetăţenilor romani. În ceea ce priveşte categoriile sindicale din sectorul construcțiilor-Fillea Cgil şi din sectorul agricol-Flai Cgil, evenimentele de informare în teritoriul României vor continua cu aceleaşi modalităţi, având în vedere faptul că marea parte a informaţiilor le lipsesc cu desăvârşire conaţionalilor noştri, dar se vor organiza şi conferinţe şi mese rotunde legate de tematica problemelor de muncă ale romanilor în străinătate, despre care vă voi informa în viitor.»
Ce servicii oferiți românilor din diaspora și unde puteți fi contactată?
«Serviciile oferite sunt multiple, de la informarea românilor asupra drepturilor şi protecţiei pe care le au în Italia- verificarea siuatiei contributive, asistenta şi lucrarea cererilor de şomaj, alocaţii familiale, maternitate, accidente la locul de muncă şi boli profesionale, pensii de invaliditate, pensii de urmaş, pensii în regim internaţional, pensii pentru limita de vârstă sau anticipate, dar şi consultanta şi sprijin pentru orice problemă de muncă.
Vreau să subliniez, pentru cetăţenii români care muncesc în sectorul agricol, faptul că cererea pentru şomajul agricol se poate face direct la biroul INCA din Bucureşti, deci nu va mai fi necesar pentru aceştia, să se deplaseze în Italia pentru depunerea cererii.
Este foarte important, în contextul european actual caracterizat de o puternică mobilitate, că cetăţenii romani să afle că Încă este foarte prezenta la nivel european, iar această reţea le poate oferi tuturor acel sprijin pe care îl oferă şi birourile Încă din Italia (foarte importantă cumularea stagiului de cotizare în UE şi ulterioară intrare în posesia a drepturilor dobândite). (incamondo.inca.it)
Românii din Italia se pot adresa direct camerelor de muncă şi sediilor Flai, Fillea şi Inca Cgil din zona lor de reşedinţă (www.flai.it, www.filleacgil.it, www.inca.it)
Biroul Inca-Fillea şi Flai România se afla la Bucureşti, în strada Buzești, nr. 59, Bl. A5 et. 4 ap.71 Sector 1, 011013, iar numărul de telefon este +40314362963, e-mail: [email protected], www.facebook.com/incaromania.»
Andi Rădiu
[email protected]
