Numărul contractelor de muncă înregistrate în România la nivelul salariului minim este în creştere, de la 8% în 2011 la 44% în martie 2016, iar cel al contractelor peste salariul mediu este în uşoară scădere, reiese dintr-un studiu despre distribuţia contractelor de muncă în funcţie de nivelul salarial, potrivit Agerpres.
„Conform datelor infograficului, marea majoritate a contractelor înregistrate în România în martie 2016 (86%) se situau sub nivelul salariului mediu, în timp ce aproape jumătate (44%) din contracte sunt la nivelul salariului minim sau sub acesta. Mai exact, în martie 2016, 5.337.819 contracte (86%) erau remunerate sub salariul mediu pe economie – adică sub suma de 2.879 lei brut (654 euro) , calculat de INS, iar 2.717.078 de contracte se situau la nivelul salariului minim sau sub acesta”, se menţionează în studiul realizat de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
În acelaşi timp, mai puţin de un sfert dintre contractele înregistrate sunt pe salarii mai mari decât salariul mediu pe economie, iar procentul acestora e în uşoară scădere în ultimii ani – de la 13% (783.282) în 2014 la 12% (731.457) în 2016.
Totodată, conform datelor din infografic procentul contractelor pe salariul minim s-a triplat din 2011 până în 2015. Dacă în anul 2011 doar 8% din contracte erau la nivelul salariului minim, în 2015 procentul acestora crescuse la 27%. În cifre absolute, asta înseamnă o creştere de la 444.110 contracte la nivelul salariului minim în 2011 la 1.571.363 în 2015.
Cum se explică evoluția?
Economistul Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal identifică mai multe cauze ale acestei situații. Prima dintre acestea este evoluția salariului minim pe economie. Acesta a suferit creșteri importante cu începere din 2012 însă cum salariile de nivel inferior nu au fost majorate corespunzător ultimele au fost ajunse din urmă de cele minime.
În 2012 salariul minim era în jurul a 700 de lei (160 euro) și a ajuns în prezent la 1.250 lei (285 euro). Al doilea motiv ține de structura economiei și privește ponderea industriilor cu valoare adăugată mică, precum cea a textilelor, în totalul economiei. ”Avem industrii unde salariile plătite sunt la minim”, a declarat economistul pentru Digi24.ro.
Și în fine al treilea argument este evaziunea fiscală. Este vorba de salarii plătite la gri, adică o parte a salariului, în special cea componenta minimului pe economie plătită pe contracte de muncă restul pe diferite forme adiționale sau chiar la negru, din buzunar.
Citește și:
