În urma articolului ”SCANDALOS Candidații liberalilor pentru diaspora: un plimbăreț, un cercetat penal și un pilos”, senatorul Viorel Badea ne-a solicitat un drept la replică. Cu această ocazie i-am mai solicitat câteva întrebări referitoare la situația candidaților din PNL pentru alegerile parlamentare și absența din Italia după cutremurul de la Amatrice. În legătură cu activitatea politică a senatorului Badea atașăm link-ul care duce către pagina de net a senatorului de pe site-ul Senatului României.
• Domnule senator, în urma unui editorial publicat în Gazeta Românească ați solicitat un drept la replică. În materialul respectiv am afirmat că în opt ani de când ați fost ales parlamentar în diaspora ați avut doar o singură lege inițiată și aprobată. Ce ne puteți spune despre această situație?
În primul rând, va mulţumesc pentru că îmi oferiţi oportunitatea de a mă adresa cetăţenilor români de pretutindeni. Este adevărat, în urmă publicării în Gazeta Românească a unui articol în care, printre altele, se menţiona că „un senator ales de mai bine de 8 ani să nu reuşească să scoată decât o lege pentru alegătorii săi şi aia fără nicio importantă (legat de ziua limbii române)” v-am transmis un drept la replică care cuprindea o sinteză a activităţii mele pe mai multe pagini, incluzând atât activitatea de legiferare din Parlamentul României (coinitiator la 104 proiecte legislative, dintre care 8 au devenit lege, 6 dintre acestea fiind iniţiative personale, 10 declaraţii politice şi 5 interpelări), activitatea la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ( 26 de intervenţii şi declaraţii în plenul adunării şi în comisii, 2 rapoarte elaborate cu impact asupra comunităţilor de români din Europa Occidentală şi de Est, la care se adaugă activitatea mea că preşedinte desemnat al Subcomisiei de Minorităţi de la Consiliul Europei) plus 15 dezbateri organizate la iniţiativa mea în senatul României pe teme de interes pentru românii de pretutindeni.
La acestea se adaugă participarea la zeci de evenimente organizate de comunităţile de români de pe două continente, reuniuni cu asociaţii de români, cu parlamentari, miniştrii sau primari din majoritatea statelor în care trăiesc români. Referitor la activitatea mea legislativă, nu numai că am elaborat mult mai multe proiecte decât menţionaţi dumneavoastră în articolul citat, dar actualmente sunt parlamentarul de diaspora cu cel mai mare număr de iniţiative legislative adoptate, că iniţiator, în Parlamentul României.
• Referindu-ne la candidații PNL pentru diaspora, Zlotea și Ionescu, sunteți de acord să intrați în alegeri alături de un cercetat penal și un om impus de la București, fără absolut nicio experiență în politica românilor din străinătate?
Organizaţia PNL Diaspora a adoptat o procedura democratică şi transparenţă de desemnare a persoanelor propuse pentru lista de candidaţi la alegerile parlamentare în diaspora din decembrie 2016. Persoanele care se regăsesc pe această lista au fost desemnate de către organizaţiile locale ale PNL Diaspora din toată lumea. Această lista nu este definitivă, validarea ei făcându-se de către Biroul Politic Naţional al PNL , respectându-se criteriile de integritate ale acestui partid.
Criteriile dure de integritate ale partidului nostru , unice pe scenă politică românească, ne-au privat de un important număr de aleşi locali la alegerile administrative din acest an, dar, cu toate acestea, am câştigat alţii şi, cel mai important,simpatia electoratului şi încrederea acestuia că suntem singurul partid reformator şi reformat al clasei politice româneşti. Nu o să întru aici în detaliile cazurilor punctuale ale colegilor amintiţi, dar va pot spune că aceştia îşi vor proba nevinovăţia sau competenţă în faţă colegilor din Biroul Politic Naţional şi, mai cu seama, în faţă electoratului la alegerile din iarnă acestui an.
De-a lungul istoriei sale centenare, PNL a dovedit integritate, onestitate, competenţă, combativitate şi eficientă politică şi administrativă şi, de aceea, suntem convinşi că românii din diaspora, că şi cei din ţară, vor vota pentru implementarea acestor principii, iar nu pentru populisme ieftine şi periculoase, pentru politicieni ocazionali, produse ale unor interese meschine şi trecătoare.
• Credeți că lista mai poate fi schimbată? Dacă răspunsul e pozitiv, aveți nume ce pot fi deja anunțate?
Da, lista poate fi schimbată, Partidul Naţional Liberal fiind o organizaţie politică deschisă oricăror oportunităţi, capabilă să adopte o foaie de parcurs politic în beneficiul comunităţilor româneşti de pretutindeni. Diaspora românească reprezintă un electorat foarte senzitiv, orientat, în special, către un candidat integru, competitiv, reprezentativ, sincronizat la viaţă politică internaţională şi bun cunoscător al realităţilor comunitare. Candidatul PNL pentru diaspora şi vecinătate va trebui să penduleze permanent între românii de pretutindeni şi interesele pe care aceştia le au în ţară ( situaţia familiilor lor din România, relaţiile acestora cu autorităţile locale şi centrale din ţară, asistenţă acordată celor care vor să revină acasă)
• Cine are ultimul cuvânt până la urmă? Va decide conducerea PNL sau mai contează filialele?
Ultimul cuvânt îl va avea, cu siguranţă, Biroul Politic Naţional, acesta fiind depozitarul responsabilităţii politice a Partidului Naţional Liberal în faţă electoratului român. Propunerile făcute de filiale sunt extrem de importante, deoarece reprezintă voinţă membrilor organizaţiei noastre din diaspora, dar aceste propuneri trebuie să fie confirmate de conducerea partidului, în aşa fel încât rezultatele finale să fie optimizate la maxim.
• Sute de români au fost afectați de cutremurul din Italia, 11 morți și câțiva răniți. Cum de nu ați reușit să vă deplasați în Italia? Sunteți, practic, singurul senator de diaspora…senatorul Anghel a dispărut de mult din ”peisajul diasporean”, nu-l mai punem la socoteală.
Deseori sunt acuzat de „binevoitori” că stau prea mult în străinătate, că vizitez exagerat de multe comunităţi, că mă plimb, că fac acrobaţii nemaintalnite pe toate meridianele globului pământesc, fără că cineva să remarce că această activitate este o parte indisolubilă a mandatului meu de parlamentar de diaspora. Cum poţi să îi reprezinţi pe românii de peste hotare, dacă nu eşti în mijlocul lor cât mai mult cu putinţă, dacă nu simţi tu însuţi problemele cu care se confruntă aceştia. Şi, cu toate aceste, de ce nu am fost la Amatrice ?
Două au fost motivele care m-au determinat, pentru moment, să nu fiu prezent, în Italia în aceste momente tragice : în primul rând pentru că o prezenţa fizică a unui politician într-o perioada pre-electorală într-un asemenea context tragic, dublată de comunicate de presă, filmuleţe şi fotografii cu cei loviţi de tragedie ar putea fi interpretată că o campanie electorală mascată, suprapusă peste suferinţă inimaginabilă a victimelor din aceste localităţi.
În al doilea rând, în urma consultărilor pe care le-am avut, permanent, cu misiunile diplomatice ale României din Roma şi Bologna, cu preotul paroh din Rieti, cu autorităţile italiene de la Pronto Soccorso, am ajuns la concluzia că toate aceste autorităţi, dublate de voluntarii italieni special instruiţi pentru situaţiile de urgenţă îşi fac datoria cu responsabilitate, prezenţa mea nefiind indispensabilă. Cu toate acestea, în toată perioada am fost în legătură 24 de ore din 24 telefonic, pe whatsapp sau prin mesageria de la facebook cu membrii familiilor şi cu apropiaţii victimelor din Amatrice şi împrejurimi, am fost permanent o curea de transmisie între aceştia şi autorităţile române, hotărând că, în cel mai scurt timp, discret şi eficient, după ce salvatorii îşi vor fi încheiat misiunea, să contribui, împreună cu echipa mea la procesul de normalizare a vieţii comunităţii de români din zona. Fără fotografii şi fără filmuleţe.
Întorcându-ne la subiectul întrebării cu care am început acest interviu, astăzi, 31 august, vorbim despre Ziua Limbii Române. Această dată a fost legiferată în 2013 că zi festivă pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române, dar şi pentru a-i sprijini pe românii din afară graniţelor să-şi păstreze cultură şi identitatea naţională. Este o zi în care fiecare român, din orice parte a lumii, simte că aparţine unui neam!
Peste 28 de milioane de oameni din toată lumea vorbesc româneşte. Limba română se preda în şcoli din 43 de ţări şi este vorbită în 20 de state în care există comunităţi mari de români. Este, de asemenea, limba oficială sau administrativă în Uniunea Latină şi în Uniunea Europeană. Limba română este şi una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase pe Muntele Athos.
Ziua Limbii Române este marcată în fiecare an pe 31 august, de autorităţi şi instituţii publice, de reprezentantele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi evenimente cultural-educative. Se sărbătoreşte şi în Republica Moldova, începând din 2013, de când a devenit limbă de stat” sa faci urmatoarea rectificare ” Se sărbătoreşte şi în Republica Moldova, începând cu 31 august 1991, devenind limbă de stat din anul in 5 decembrie 2013.
Andi Rădiu
[email protected]
