Fără să căutăm polemica – deși era loc pentru așa ceva – „Gazeta Românească” a intervenit cu o problemă de fond: să presupunem că ne întoarcem acasă și începem să producem, cum vindem? Este deja bine-cunoscută problema diferitelor mafii din marea distribuție, care ori îi ignoră pe micii producători, ori îi obligă la prețuri care să nu le acopere cheltuielile.
Consulatul General al României la Milano a găzduit joi, 9 iunie, o întâlnire organizată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru promovarea oportunităților care i-ar putea determina pe români să se întoarcă în țară.
Întâlnirea face parte dintr-o serie de întâlniri în care au fost vizate și comunitățile de români din Torino și Roma, în intenția de a „furniza informații”, așa cum a declarat ministrul Diasporei, Dan Stoenescu, promotorul acestei serii de întâlniri.
Evenimentul s-a bucurat de participarea Ambasadorului României în Italia, George Bologan, iar din partea misiunii consulare gazdă a participat consulul Gheorghe Miloșan.
Turneul a fost prezentat ca unul articulat pe necesitățile românilor din Diaspora, în baza cererilor ajunse la Ministerul Diasporei și MAE, astfel că funcționarii de la București au propus două teme: fondurile europene din agricultură de care pot beneficia românii și votul prin corespondență.
Prima temă a fost prezentată de către Gabriel Gârban, expert pe lângă Ministerul Agriculturii din partea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Domnia Sa a reușit să lămurească câteva aspecte legate de accesarea fondurilor europene, dar și să lase o serie de semne de întrebare.
Gârban a comentat o serie de diapozitive realizate stângaci (autorul lor încă nu a descoperit diacriticele românești majuscule) din care era lesne de înțeles că la acele categorii la care românul de rând poate aplica, banii s-au cam terminat sau sunt pe terminate. România este însă generoasă la acele capitole (procesarea industrială a alimentelor ori cultivarea unor suprafețe mari de exemplu) unde principalul investitor sunt străinii.
Fără să căutăm polemica – deși era loc pentru așa ceva – „Gazeta Românească” a intervenit cu o problemă de fond: să presupunem că ne întoarcem acasă și începem să producem, cum vindem? Este deja bine-cunoscută problema diferitelor mafii din marea distribuție, care ori îi ignoră pe micii producători, ori îi obligă la prețuri care să nu le acopere cheltuielile.
Expertul AFIR vede ca soluție la această problemă „asocierea”. Insistând puțin pe subiect am aflat (spre stupefacția noastră) că mafia distribuției de legume și fructe din import ori marile lanțuri de supermarketuri cu capital străin ar putea reununța la parte din profiturile pe care le au… dacă producătorii români s-ar asocia. Rămâne însă de definit cum se va întâmpla acest lucru.
Un alt aspect aspect care ne-a făcut să ne punem semne de întrebare asupra utilității practice a unei astfel de întâlniri e legată de lejeritatea cu care se vehiculează milioane și miliarde de euro, accesibile oricui. Deși experiența ne învață că pentru a obține un credit nerambursabil ori parțial nerambursabil trebuie să treci prin furcile caudine, de data asta ne-a fost dat să auzim, citez: „Ai nevoie de un milion de euro, îți dăm, sau de cât e nevoie, nu e nicio problemă!”. Nu vrem să imprimăm pesimismul excesiv printre cei care doresc să acceseze fonduri europene din România, însă tonurile pompieristice de acest gen nu ar trebui să ia locul realismului sănătos.
Asta în condițiile în care toate știrile legate de accesarea fondurilor europene de către România și virarea acestora către cei interesați sunt legate doar de procente infime de absorbție și întârzieri flagrante la plăți.
Pozitivă însă disponibilitatea expertului AFIR, care a lăsat celor prezenţi adresa de mail şi numărul de telefon pentru a furniza detalli ulterioare. Puteţi aprofunda posibilitatea de accesa fondurile europene pentru investiţii în mediul rural pe www.afir.ro .
A doua parte a întâlnirii a fost dedicată votului prin corespondență, a cărui cauză a fost susținută personal de ministrul Stoenescu. Aici putem remarca lipsa de apetit a românilor fie pentru această nouă posibilitate de exercitare a votului, cât și pentru alegerile parlamentare în general.
Poate cea mai entuziastă persoană din sală a fost chiar ministrul Stoenescu, însă și domnia sa a trebuit să se replieze după o serie de obiecții bine punctate. Contraargumentele aduse de cei prezenți au fost legate în principal de siguranța votului, de procedura de înscriere pe liste, dar și de numărul de parlamentari meniți să reprezinte circa 4 milioane de români din Diaspora.
Ministrul Stoenescu a admis în cele din urmă să admită că legea este „perfectibilă” și că nu poate explica lipsa de logică a anumitor prevederi întrucât nu este cea mai potrivită persoană să intre în detalii. Reprezentantul Guvernului ar fi vrut ca noua normativă să fie prezentată de către cineva din Biroul Electoral Central, însă nu a găsit pe nimeni disponibil la Bucureşti, dată fiind încheierea procesului electoral pentru „locale”.
Cornel Toma
Citește și:
DRP și Repatriot, o nouă ”grijă” pentru diaspora: agricultura cu fonduri europene
RePatriot pentru to(n)ți. Un singur întreprinzător din diaspora la reuniunea festivă
