Preşedintele Klaus Iohannis nu este de acord ca România să primească 6.351 de imigranţi, cota impusă de Comisia Europeană. „Aici nu vorbim de cifre. Este vorba de oameni, şi nu de piese care trebuie numărate, vorbesc de imigranţii care vin în Europa. (..) Nu considerăm că este o soluţie sau oportun să vorbim de cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte, aş putea spune, fără a consulta statele membre“, a comentat Iohannis. Poziţia sa a venit la numai două zile după ce anunţase că România poate primi maximum 1.785 de persoane venite din Orientul Mijlociu sau din nordul Africii, refugiaţi care se află acum în Grecia, Italia şi Ungaria.
„Trebuie păstrate cotele voluntare. 1.700 şi ceva, atâţia refugiaţi vor veni maxim în România pentru că atâtea sunt disponibile. Mai mult, nu“, declarase, tranşant, Iohannis, înainte ca noile cote să fie prezentate de Comisia Europeană. Preşedintele a a mai spus că nu este cazul unor reacţii isterice, şi nici al unor manifestări xenofobe pentru că România nu se confruntă cu niciun fel de presiune a unui val migraţionist. O decizie finală în chestiunea cotelor de imigranţi va fi luată la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de luni, 14 septembrie, la Bruxelles, unde vor participa miniştrii de Interne din toate statele membre UE. România va fi reprezentată de Gabriel Oprea.
De asemenea, premierul Victor Ponta spune că nu este de acord cu cotele obligatorii pentru primirea de refugiați și că România va primi azilanți în funcție de capacitatea pe care o are, adică aproximativ 1.700 de locuri, chiar dacă UE a decis că România trebuie să primească peste 6.300 de persoane.
Europarlamentarii votează pentru cote obligatorii
În timp ce preşedintele Klaus Iohannis, dar şi premierul Victor Ponta s-au pronunţat împotriva cotelor obligatorii impuse de Comisia Europeană în ceea ce priveşte criza refugiaţilor, europarlamentari români ai PSD şi PNL par să facă exact pe dos.
Europarlamentarii români Victor Boştinaru, Daniel Buda, Andi Cristea, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Monica Macovei, Ramona Mănescu , Sigfried Mureşan, Norica Nicolai, Emilian Pavel, Cristian Pavel, Cristian Preda, Theodor Stolojan, Claudiu Tănăsescu, Adina Vălean şi Renate Weber au susţinut rezoluţia privind cotele obligatorii de migranţi. Doar doi europarlamentari au votat împotriva şi alţi şapte s-au abţinut de la vot.
Comisii peste comisii
România caută soluţii pentru criza imigranţilor în manieră proprie: Guvernul a creat un consiliu, Parlamentul a activat două comisii, iar Preşedinţia a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
O primă comisie care se ocupă de tema imigranţilor este cea de Afaceri europene din cadrul Senatului va fi condusă de liberala Anca Boagiu. Organismul are sarcina de a elabora un document care, în urma aprobării plenului Senatului şi a deciziilor CSAT, va prezenta poziţia întregului stat, potrivit declaraţiei făcute chiar de Boagiu.
Parlamentarii din comisiile de apărare, politică externă, afaceri europene ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi Comisia specială a Parlamentului pentru aderarea României la Spaţiul Schengen au decis că e necesară o altă comisie, una specializată pe problemele legate de migraţie, azilanţi şi refugiaţi, după cum a declarat deputatul Laszlo Borbely.
Reprezentanţi ai Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă din MAI, MApN, Ministerul Finanţelor, Ministerului Transporturilor, SRI, SIE, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale vor face parte din grupul de implementare a Strategiei naţionale privind imigraţia. Toate aceste instituţii vor fi coordonate de vicepremierul Gabriel Oprea.
CSAT este o altă structură instituţională care se pronunţă în problema migranţilor şi a cotei de refugiaţi. Preşedintele Iohannis a convocat CSAT-ul pentru data de 17 septembrie, la trei zile după ce problema refugiaţilor va fi rezolvată deja la Bruxelles.
