Cel puţin 2,1 milioane de români lucrează în statele membre ale Uniunii Europene, majoritatea în Italia, Spania şi Germania, aceasta fiind prima cifră oficială raportată de reprezentanţii Comisiei Europene. Austria şi Germania îşi vor deschide piaţa muncii pentru est-europeni începând cu 1 mai, însă nu şi pentru români şi bulgari, care vor mai avea de aşteptat până la începutul lui 2014, relatează Ziarul Financiar.
În prezent, în România nu există nicio instituţie care să aibă o evidenţă clară a numărului de români care lucrează în străinătate, deşi în ultimii ani mai multe organizaţii au încercat să monitorizeze migraţia forţei de muncă locale spre Vest.
„Statisticile statelor membre şi rezultatele sondajelor efectuate pe piaţa forţei de muncă arată că la începutul anului 2010 aproape 2,5 milioane de cetăţeni români şi bulgari lucrau în 15 state ale Uniunii Europene (ţările aflate în UE înainte de primul val de extindere către Est în 2004 – n. red.). Dintre aceştia, 2,1 milioane de persoane sunt români, majoritatea lucrând în Italia (890.000), Spania (825.000) şi Germania (110.000)”, a declarat pentru ZF Cristina Arigho, purtător de cuvânt al departamentului de ocupare, afaceri sociale şi incluziune din cadrul Comisiei Europene. Restul de 275.000 de români incluşi în statisticile oficiale lucrează în Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Suedia şi Marea Britanie.
Potrivit cercetării pieţei forţei de muncă din UE, numărul cetăţenilor români şi bulgari care trăiesc în cele 15 state membre ale UE a crescut în 2009 cu un ritm mai scăzut decât înainte de criza economică şi chiar s-a redus în primul trimestru al anului 2010 (înregistrându-se o migraţie netă negativă), după care a crescut din nou în următoarele două trimestre.
Criza i-a mobilizat
Ministerul Muncii monitorizează de câţiva ani numărul de români care pleacă la muncă în străinătate, dar numai a celor care pleacă prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Astfel, în urma unor statistici ale ANOFM, care gestionează şi acordurile bilaterale pe care le are România cu alte state (Germania, Elveţia, Franţa), rezultă că numai anul trecut, în perioada ianuarie-septembrie, peste 100.000 de români s-au angajat în străinătate, majoritatea în Germania. Pe de altă parte, o serie de date, dar „sub formă monetară”, privind munca în străinătate există şi la Banca Naţională, care calculează câţi bani trimit românii din străinătate acasă în fiecare an. Anul trecut, de exemplu, românii din străinătate au trimis acasă 3,5 mld. euro, în scădere cu 14% faţă de 2009. În sumele calculate de BNR mai intră însă şi finanţările acordate din fonduri europene.
De asemenea, un număr de peste 138.000 de români au plecat anul trecut la muncă în străinătate cu forme legale de muncă, potrivit statisticilor realizate de reprezentanţii platformei de recrutare Tjobs, administrat de firma Net Revelation din Târgu Mureş, care reuneşte ofertele de locuri de muncă în străinătate a peste 560 de agenţii de recrutare. Cei mai mulţi români au plecat în Marea Britanie, Germania, Grecia şi Italia şi au vrut să plece motivând că nu-şi mai pot achita ratele la credite. De altfel, aproape 600.000 de români şi-au trimis online CV-urile anul trecut prin intermediul acestei platforme, în timp ce peste un milion au vizualizat/căutat un loc de muncă în străinătate.
Restricţii pentru muncitorii români
• Olanda
În Olanda un permis de muncă va fi acordat românilor şi bulgarilor numai dacă nu există candidaţi disponibili pentru acele posturi care să provină din Olanda sau din celelalte state membre şi doar dacă angajatorul în cauză va asigura condiţii adecvate de muncă şi cazare. Se pot acorda permise temporare de muncă în sectoarele în care există deficit de forţă de muncă.
• Germania
În Germania absolvenţii de facultate şi inginerii din anumite sectoare (aeronautică, mecanică, electrotehnică şi construcţia de maşini) au nevoie de permis de muncă, dar sunt scutiţi de anumite teste la angajare.
• Irlanda
În Irlanda românii şi bulgarii pot primi permis de muncă în cazul în care angajatorii nu-şi pot ocupa posturile vacante cu un cetăţean din celelalte 25 de state membre ale Uniunii Europene.
• Belgia
Belgia a introdus o procedură accelerată de eliberare a permiselor de muncă şi le acordă în cinci zile pentru joburile din domeniile în care există deficit de forţă de muncă.
• Marea Britanie
În Marea Britanie este obligatorie solicitarea unui permis de muncă. Angajatorul trebuie să solicite eliberarea permisului de muncă (fac excepţie anumite categorii profesionale) şi muncitorul trebuie să obţină un „accession worker card”, un document special pentru lucrătorii din noile state membre. în cazul lucrătorilor necalificaţi se aplică sistemele actuale de cote în sectorul agricol şi alimentar. Lucrătorii calificaţi pot desfăşura o activitate profesională dacă obţin un permis de muncă sau dacă se încadrează în condiţiile Programului de imigrare pentru persoane cu înaltă calificare (Highly Skilled Migrant Programme).
• Luxemburg
Luxemburg a introdus proceduri simplificate pentru munca în agricultură, viticultură, sectorul hotelier, catering şi pentru persoanele cu anumite calificări din sectorul financiar.
• Malta
Malta acordă permise de muncă pentru poziţii care solicită muncitori calificaţi şi/sau cu experienţă de lucru sau pentru acele poziţii pentru care există deficit de forţă de muncă.
• Franţa
Franţa aplică o procedură simplificată pentru 150 de ocupaţii pentru care un permis de muncă poate fi acordat fără a lua în considerare situaţia pieţei muncii.
• Italia
Italia nu solicită permis de muncă pentru angajaţii din anumite sectoare: agricultură, industria hotelieră, turism, servicii de îngrijire, construcţii, inginerie, activităţi de sezon şi pentru activităţi manageriale sau pentru care se necesită calificări ridicate.
• Austria
Austria şi-a menţinut sistemele de permise de muncă, dar permite acordarea de permise de muncă românilor şi bulgarilor după un test al necesităţilor de pe piaţa muncii pentru 65 de profesii în care există deficit de forţă de muncă. Totuşi, Austria şi Germania aplică restricţii pentru angajarea imigranţilor în anumite sectoare.
