Bande venite din România prădează râul Pad, pescuind noaptea cu năvoade şi substanţe chimice. „Riscăm un dezastru ambiental”, afirmă autorităţile italiene. Românii au dezvoltat o adevărată afacere, traficând tone de peşte către piaţa neagră. Aşa cum susţine Francesco Alberti în Corriere della Sera, mulţi dintre pescarii abuzivi sunt lipoveni din Delta Dunării. O parte dintre ei locuiesc în cartierul Borgo Fiorito de lângă Rovigo, unde majoritatea maşinilor au număr românesc.
Acolo Poliţia de mediu a sechestrat trei garaje în care erau amenajate adevărate depozite frigorifice, unde încap tone de peşte pescuit ilegal din Pad şi care apoi pleacă spre România sau spre piaţa neagră italiană.
«După două săptămâni, frigiderele au reapărut într-un container…», afirmă comandantul Poliţiei de Mediu din Rovigo, Gianfranco Munari.
Poliţia de Mediu duce un adevărat război în toată zona padană, de la Mantova la Delta Padului, de la Venezia la Ravenna, la Rovigo şi Ferrara. Este un război împotriva prădătorilor râului Pad: «piraţi», «barbari», după cum îi numeşte lumea de aici.
«Mai întâi erau unguri, acum români: originari din Delta Dunării, a cărei integritate ambientală au pus-o sub pericol cu tehnici de pescuit sălbatice, au fost constrânşi să plece din cauza restricţiilor impuse de autorităţile române şi de UNESCO, transferându-se la noi», afirmă preşedintele provinciei Rovigo, Marco Trombini (Pd).
Pescari de soi, prădători vorace: «Numai în provincia Mantova anchetele au scos la lumină cel puţin 8 bande, însă sunt mult mai multe», adaugă Claudio Castagnoli, comandant al Poliţiei Provinciale din Ferrara. O armată de cel puţin 400 de braconieri. Un fel de «mafie a peştelui» unde nimic nu e lăsat la întâmplare.
Mulţi dintre ei aparţin etniei lipovenilor, scrie Corriere, străvechi popor al Dunării care trăieşte din pescuit şi este dificil de integrat. Sosirea lor în Italia coincide cu pactul comercial stipulat în 2012 între Piaţa Peştelui din Milano şi Consulatul General al României care avea ca scop «să se asigure fluxuri durabile de peşte de apă dulce pieţei româneşti». Obiectiv, în esenţă, atins.
Bandele, structurate în clanuri familiale, acţionează noaptea în ambarcaţiuni rapide flancate de vedete care semnalează sosirea forţelor de ordine. Mai mult decât să pescuiască, prădează tot ce înoată (somn, crap, caras, chefal, plătică). Armele lor au efectul unei bombe atomice pe cursurile de apă: năvoade de sute de metri, aparate cu electricitate, substanţe chimice. Şi furgonete frigorifice pentru transportarea peştelui de vândut.
Este o afacere enormă cu contururi nedefinite: fiecare clan este în stare să organizeze 2-3 transporturi pe săptămână de 3 tone fiecare. Peşte care este vândut cu 10-15 euro suta de kilograme, fără nicio trasabilitate.
Un sistem criminal care nu se poate baza numai pe o reţea comercială rodată ci şi pe războinice cabinete de avocatură pentru a face faţă ordinelor statului (din câte se aude, deosebit de renumit este un avocat român din Trevigiano).
«Suntem la limita dezastrului de mediu», afirmă preşedintele provinciei Rovigo. Numai la Ferrara, care se laudă cu 4.000 de km de canale, într-un an s-a pierdut o treime din patrimoniul ichtiologic (date de la Universitate)».
Şi primarul din Adria, Massimo Barbujani: «În weekend-uri apar corturi pe malurile Padului şi luncile se umplu cu resturi de peşte». Pentru pescarii sportivi este o tragedie: «Prădătorii ne iau materia primă, produc daune întregului sector».
Însă problema este mai amplă: încălcarea normelor de igienă, evaziune fiscală, descărcare abuzivă de reziduri lichide, construcţii neautorizate. Un mix de infracţiuni împotriva căruia «statul are arme inofensive», admite comandantul Munari.
Poliţia de Mediu, Garda de Finanţe, gărzile provinciei şi carabinierii fac ceea ce pot, Prefecturile convoacă mese rotunde, însă zona de controlat este imensă şi resursele limitate. Succese există: provincia Ferrara a recuperat 16 km de năvoade ilegale, 14 bărci, 2 motoare exterioare; Poliţia de Mediu din Rovigo a interceptat peste 10 tone de peşte. Însă lipseşte coordonarea. «Şi sancţiunile nu au niciun efect asupra prădătorilor – afirmă comandantul Castagnoli. Din amenzi de 46.000 de euro, au fost încasaţi numai 4.500…»
Singurul lucru de care se tem prădătorii este punerea sub sechestru a vehiculelor şi bărcilor. «Însă este necesar să intrăm în domeniul penal, să li se aducă acuzaţiile prevăzute la articolul 733 bis privind distrugerea unui habitat într-un sit protejat: nu este aşa uşor. Noi încercăm să-i suprindem, interceptând furgonetele», adaugă Munari.
Lega, cu şeful de grup din Regiunea Emilia Romagna, Alan Fabbri, a prezentat o rezoluţie care cere «o înăsprire a sancţiunilor şi punerea sub sechestru a vehiculelor, însă ar trebui să începem să recunoaştem fauna ichtiologică ca patrimoniu de stat». Apoi există problema licenţelor profesionale. Oricine le poate cere la Provincie, sunt de ajuns 500 de euro: «Prădătorilor le folosesc ca acoperire în caz de control, afirmă Trombini, ar fi momentul să le suspendăm».
Oamenii Padului sunt implicaţi până la gât în acest război. Unii organizează patrule antiromâni. Unii informează Poliţia de Mediu privind mişcările bandelor (dar sub anonimat «pentru că aceia agresează»). Şi mai sunt unii care, pentru ceva peşte gratis, dau o mână de ajutor prădătorilor, scrie în încheiere Corriere della Sera.
