Români din diaspora își distrug pașapoartele și buletinele, ca protest împotriva anulării alegerilor. Unii români din diaspora recurg la un gest extrem pentru a-și exprima furia și dezamăgirea: ruperea sau tăierea pașapoartelor și buletinelor emise de statul român. Acest protest radical vine ca reacție la decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a anula rezultatul turului 1 al alegerilor prezidențiale, decizie care a lăsat zeci de mii de români din străinătate fără dreptul de a-și vedea votul luat în considerare.
Români din diaspora își distrug pașapoartele și buletinele
Videoclipurile cu români care își distrug documentele de identitate au devenit virale pe TikTok, acumulând sute de mii de vizualizări. Aceste gesturi simbolice, încărcate de indignare, au fost însoțite de mesaje prin care protestatarii și-au exprimat revolta împotriva autorităților române și a modului în care acestea tratează diaspora, scrie Gândul.
În mii de comentarii la aceste videoclipuri, părerile sunt împărțite: unii sprijină acest tip de protest și afirmă că ar fi dispuși să facă același lucru, în timp ce alții subliniază problemele practice care vin odată cu refacerea documentelor.
„Ne-ați luat ultima speranță de a fi român”, a fost mesajul scris de un român, în timp ce își tăia cu o foarfecă buletinul și pașaportul.
Sunt persoane care atrag atenția că distrugerea actelor este ilegală și oricum vor avea nevoie de aceste acte. „Nu vă mai tăiați buletinele că mai mult rău vă faceți singuri”, spune o persoană într-o filmare de pe TikTok.
Decizia care a aprins scânteia
Români din diaspora își distrug pașapoartele și buletinele – Pe 6 decembrie, CCR a decis să anuleze rezultatul turului 1 al alegerilor prezidențiale, într-un moment în care votarea pentru turul al doilea era deja în desfășurare în diaspora. Decizia a fost percepută ca o anulare a dreptului fundamental la vot al cetățenilor din afara țării, ceea ce a generat un val de furie și dezamăgire.
Pentru cei peste 50.000 de români din diaspora care apucaseră să voteze în turul 1, această hotărâre a fost un șoc. Mulți au simțit că efortul lor de a-și exercita dreptul democratic, în ciuda obstacolelor logistice, a fost complet ignorat.
Proteste masive în diaspora
Pe 8 decembrie, mii de români din diaspora s-au mobilizat și au protestat în fața ambasadelor și secțiilor de votare din întreaga Europă. Aceștia au cerut răspunsuri clare, transparență și respect pentru votul lor. Protestele au fost documentate în numeroase videoclipuri distribuite pe rețelele sociale, în care românii își arată solidaritatea și dezamăgirea față de sistemul electoral din România.
„Anularea turului 1 este o încălcare a drepturilor democratice! Diaspora merită respect!” au fost câteva dintre mesajele aflate pe pancartele protestatarilor.
► Călin Georgescu triumfă și în Italia: românii din Peninsulă l-au votat cu aproape 50% din voturi
Români din diaspora își distrug pașapoartele și buletinele – O problemă mai profundă
Protestele diasporei reflectă mai mult decât nemulțumirea față de o decizie punctuală. Ele scot la lumină un sentiment mai profund de alienare și de nedreptate pe care mulți români din străinătate îl resimt în raport cu autoritățile din țară. Diaspora, care contribuie semnificativ la economia României prin remitențe, se simte ignorată și marginalizată atunci când vine vorba de procesele politice și democratice.
Ce urmează?
Deși autoritățile promit stabilirea unei noi date pentru organizarea alegerilor, încrederea în procesul electoral a fost grav afectată. Mulți dintre cei afectați de această situație își pierd speranța că statul român le poate reprezenta interesele sau le poate respecta drepturile fundamentale.
Situația rămâne tensionată, iar valul de revoltă din diaspora este un semnal de alarmă pentru autorități. Dacă încrederea în sistemul democratic nu este restaurată rapid, consecințele pe termen lung ar putea fi devastatoare pentru relația dintre statul român și cetățenii săi din străinătate.
Diaspora nu cere decât respect pentru eforturile și sacrificiile pe care le face pentru a-și păstra legătura cu țara de origine. Respectul pentru votul lor nu ar trebui să fie un privilegiu, ci o obligație democratică.
