Fapta se numeşte împiedicare a exercitării dreptului la vot, prevăzut de articolul 385 din Codul penal. Procurorul General al României, Tiberiu Niţu a anunţat ca a fost deschis un dosar pentru încălcarea dreptului la vot, încă înainte de al doilea tur de scrutin.
Dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi are la bază mai multe sesizări de la români din diaspora.
La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota. Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean.
Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, şi-a dat şi el demisia, după turul II, cerând scuze românilor din diaspora care nu au putut vota.
Procurorul general a anunțat că „s-au solicitat relații la alte autorități. Au fost foarte multe sesizări încă din primul tur. Sesizările au fost împotriva unor miniștri, care, potrivit petiționarilor, ar fi vinovați pentru că nu ei au putut vota”.
Împiedicarea dreptului constituțional de a vota se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani.
Mai mulți ambasadori (din Italia, Franța, Marea Britanie, Germania) au solicitat mai multe secţii de votare, dar MAE nu a aprobat. Dar chiar dacă ar fi mărit numărul de secţii aşa cum au cerut ambasadorii, este greu de crezut că ar fi făcut faţă fluxului fără precedent de votanţi. Mii de români nu au reușit să voteze.
În plângerile primite din diaspora, potrivit România Liberă, ar fi fost acuzați de încălcarea dreptului constituțional de a vota premierul Victor Ponta și foștii miniștri de Externe Titus Corlățean (ministru în primul tur) și Teodor Meleșcanu (ministru în al doilea tur).
