Monica Macovei, 55 de ani, a fost ministru al justiției între 2004 și 2007. A fost aleasă europarlamentar pe listele PDL în 2009, fiind realeasă în 2014. În septembrie şi-a dat demisia din PDL, „dezgustată de jocurile politicianiste” din partid. Este candidat independent la președinția României la alegerile din 2014.
Doamnă Monica Macovei, care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai mari probleme ale românilor din străinătate şi ce aţi putea face, dacă veţi ajunge la Cotroceni, pentru rezolvarea acestora?
«O mare problemă este că românii din străinătate nu pot vota. Teoretic, guvernul face câteva secţii de votare într-o ţară, dar românilor le e greu să ajungă la aceste secţii, pentru că locuiesc pe spaţii întinse. Practic, e ca şi cum ai lua dreptul românilor din străinătate să voteze.
Soluţia este simplă: nu înfiinţezi mai multe secţii, ci introduci votul prin corespondenţă. Toate partidele au promis asta, nimeni nu l-a făcut. Eu mă voi bate pentru votul prin corespondenţă. Îi voi învăţa pe români să facă presiuni asupra politicienilor pentru a le îndeplini acest deziderat. Eu însămi voi ţine steagul sus în această bătălie.
Dacă cele trei milioane de români care trăiesc şi muncesc în afara graniţelor ar putea vota prin corespondenţă şi şi-ar putea face un partid al lor, atunci ar putea chiar să dea prim-ministrul într-un guvern.
Dar evident mai sunt şi alte probleme pe care aş vrea să le rezolv: de exemplu, taxele consulare, care în acest moment sunt prea mari. Aş vrea, de asemenea, ca statul român să sprijine iniţiative private educaţionale în limba română pentru românii care trăiesc concentraţi în anumite zone.»
În calitate de europarlamentar, aţi avut ocazia să vă întâlniţi cu români din străinătate? Veţi merge în campanie şi la întâlniri cu diaspora?
«Da, m-am întâlnit cu români stabiliţi în străinătate, comunităţi de români atât din ţări din Europa, cât şi din Statele Unite. Voi avea şi întâlniri cu români care locuiesc în afara graniţelor. Nu cred că voi avea ocazia să ajung în toate ţările, dar cu siguranţă voi avea întâlniri cu românii din străinătate. »
De ce credeţi că românii continuă să emigreze în masă? Este un fenomen pozitiv sau negativ?
«Românii care au plecat n-au plecat de bine. Au plecat din cauza corupţiei şi dispreţului autorităţilor faţă de cetăţeni. Au plecat nu doar pentru salarii mai mari, au plecat şi pentru că în România nu s-au simţit liberi şi demni.
Ţara a pierdut mulţi oameni de valoare. Sunt români care au câştigat bani, au încercat să se întoarcă în ţară, să-şi deschidă o afacere, dar au renunţat, din cauza şpăgilor şi abuzurilor autorităţilor. Nu cred că e rău că românii au putut să circule liber.
Migraţia ar putea fi pozitivă pentru România dacă statul român ar ţine strânsă legătură cu românii din afara graniţelor. Sunt convinsă că mulţi români ar fi interesaţi să facă o afacere în România sau un joint venture, dar dacă în România e corupţie, dacă în România nu există libertate economică, nimeni nu va veni să investească. »
Partidele politice se tem de votul românilor din afara graniţelor
Ca de fiecare dată, în preajma campaniei electorale se vorbeşte din nou de votul electronic sau prin corespondenţă, când este evident că nu mai este timp pentru adoptarea acestor proceduri. De ce nu există voinţă politică pentru aprobarea votului la distanţă?
«Eu am vorbit tot timpul despre asta. Dar partidele vorbesc, într-adevăr, doar în campanie. Eu cred că partidele politice se tem cel mai mult de votul românilor din afara graniţelor, pentru că ei nu pot fi manipulaţi, ei sunt oameni liberi şi informaţi, care înţeleg foarte bine şi cum funcţionează democraţia.
Cum am spus, 3 milioane de oameni liberi, dacă ar putea constitui un partid şi ar putea să şi voteze prin corespondenţă ar însemna să ajungă să ia puterea politică în Parlament şi Guvern.»
Ca de fiecare dată, apar şi acuzaţii de fraudă. Ce părere aveţi, în 2014, în Europa, se poate frauda un asemenea scrutin electoral?
«În România s-a dovedit în trecut că alegerile pot fi fraudate. Acum probabil că e mult mai greu, pentru că a început să se aplice legea, au fost persoane condamnate, sunt dosare deschise pentru frauda la vot. Până la urmă tot justiţia a făcut ordine şi în domeniul electoral.»
Ce părere aveţi despre instituţia şi prestaţia parlamentarilor diasporei?
«Sunt, din păcate, inexistenţi unii dintre ei. Cred că sunt prea puţine locuri alocate pentru diaspora. Sunt trei milioane de români care trăiesc în afara ţării, dar lor li s-au alocat doar 6 colegii de parlamentar.
În România, la 3 milioane de voturi sunt 70-80 de parlamentari. Este cred o altă nedreptate care trebuie corectată: norma de reprezentare pentru diaspora. Votul prin corespondenţă şi alocarea a cel puţin 20 de locuri de parlamentar pentru diaspora ar duce la reprezentarea corectă a românilor din afara graniţelor.»
Există o lege din 2007 care prevede organizarea unui Congres al românilor de pretutindeni. Această lege nu a fost aplicată. Nu este o situaţie de ilegalitate în care s-au aflat toate guvernele din 2007 până acum?
«Ba da. Şi, din păcate, mai sunt legi care nu se respectă. Statul român s-a bucurat doar de banii pe care românii din afara graniţelor i-au trimis în ţară, care au echilibrat indicatorii macro-economici, dar nu a dat nimic înapoi. Nici reprezentare mai bună a acestora în politica naţională, nici taxe consulare mai mici, nici sprijin cultural şi educaţional.
Este o mare nedreptate pe care statul o face celor care trăiesc şi muncesc în afara ţării. Acesta este un stat profitor, nu un stat protector. »
Am început să vedem oameni importanţi din România anchetaţi sau condamnaţi şi închişi. Credeţi că Justiţia a început să funcţioneze în România?
«Fără îndoială. Avem nu doar politicieni şi afacerişti închişi pentru ce au furat, dar, cred eu, chiar mai important, avem banii furaţi care se întorc înapoi la cetăţeni. Asta înseamnă că justiţia funcţionează.
Când am făcut DNA în 2005, mi se spunea că mă lupt cu morile de vânt. Uite că n-a fost aşa. Azi se vede că eforturile noastre n-au fost în zadar. Dar, oricând ne putem intoarce la justiţia de pe vremea lui Năstase, când erau condamnaţi funcţionarii mărunţi, dacă nu avem un preşedinte care să fie pavăză pentru independenţa justiţiei.
Şi, eu vă spun cu sinceritate, niciunul din contra-candidaţii mei nu are interes să menţină o justiţie independentă. Toţi au legături cu grupuri mai mult sau mai puţin oculte, interesate să scape de dosarele penale.»
Aţi vrut vreodată să emigraţi? Dacă ar trebui să trăiţi în altă parte, ce ţară aţi alege?
«Eu am lucrat o parte din timp în ultimii 15 ani şi în afara României. Ştiu cum e să stai departe de casă. Nu m-am gândit serios să mă stabilesc în altă ţară. Oriunde aş fi mă încearcă dorul de casă. Dar mai ales simt că am o datorie faţă de poporul meu şi trebuie să îmi duc misiunea până la capăt. »
Sorin Cehan
