O profitabilă afacere cu îngrijitoare „la negru” a fost descoperită de Garda de Finanţe din Gallarate (Varese), care a scos la iveală o evaziune fiscală în valoare totală de peste 5 milioane de euro.
În centrul anchetei, două cooperative care operează în provincia Varese: 329 de îngrijitoare, toate românce, au rămas cu contribuţiile neplătite, deşi li se opreau bani din salarii.
Reprezentantul legal al celor două societăţi, un cetăţean italian, a fost denunţat.
Sistemul era arhitectat astfel: cele două cooperative furnizau la preţ mare unor cetăţeni italieni personal feminin (toate de naţionalitate română) pentru îngrijirea rudelor bolnave sau în vârstă dar, deşi fiecare prestaţie era în mod regular facturată, nu se mai făcea înregistrarea şi declararea facturilor.
Oamenii de la Garda de Finanţe au întreprins astfel, încă din primele zile ale lui 2014, o serie de controale fiscale, în urma cărora au descoperit contabilitatea dublă, o arhivă informatică şi pe suport de hârtie care conţinea toate datele ce au permis reconstituirea giganticei evaziuni fiscale în curs. Şi emisiunea „Striscia la Notizia”, pe timpul anchetelor Gărzii de Finanţe, a difuzat un reportaj în care se prezentau fenomene de „caporalat” asemănătoare comise în provincia Varese.
În atenţia Magistraturii au ajuns astfel activităţi infracţionale care depăşiseră graniţa simplei evaziuni fiscale: datele conţinute în contabilitatea la negru a celor două cooperative au permis militarilor de la Comandamentul Provincial al Gărzii de Finanţe Varese să reconstituie încasări nedeclarate, din 2009 până astăzi, de 4,5 milioane de euro, de asemenea a peste 900.000 de euro de reţineri de asigurare socială neplătite sau neoperate.
O afacere (şi o aferentă evaziune fiscală) care, pe baza datelor strânse, era în continuă expansiune şi care a fost „blocată” datorită acţiunii Gărzii de Finanţe.
Nu este vorba numai de evaziune: cele 329 de îngrijitoare, neştiind că nu au contribuţiile plătite, sunt victime colaterale. Ele erau de fapt convinse că sumele aferente erau plătite la instituţiile de asigurări sociale odată cu lichidarea plăţilor lunare, însă acele sume erau „reţinute” de angajatorul lor.
