Intrarea în vigoare a noii legi privind terenurile agricole i-a descurajat, la prima vedere, pe cetăţenii străini să cumpere pământ. Niciun hectar de teren nu a mai fost vândut de la începutul anului către străini, potrivit preşedintelui Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu. Acesta este însă contrazis de fostul ministrul al Agriculturii Stelian Fuia, care spune că în prezent străinii cumpără terenuri, însă nu vizibil. În ultimii ani, până la o zecime din suprafaţa agricolă a ajuns pe numele străinilor, relatează Realitatea TV.
Noua lege a vânzării terenurilor agricole a intrat în vigoare în luna mai. Însă, nici Ministerul Agriculturii nu monitorizează acest tip de vânzări şi nici Institutul Naţional de Statistică. Potrivit preşedintelui Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, noua lege i-a împiedicat pe străini să cumpere pământ. „În 2014 nu s-a efectuat cumpărarea niciunei suprafeţe de teren de către străini pe motivul că abia acum două săptămâni au intrat în vigoare normele metodologice privind vânzarea terenurilor. Un milion, un milion şi ceva de hectare care s-au cumpărat înainte de apariţia legii„, a spus Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR.
Atât fostul ministrul al Agriculturii, Stelian Fuia cât şi preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România, Bogdan Buzescu, îl contrazic însă pe Laurenţiu Baciu. „E greu de crezut acest lucru că nu s-a vândut niciun hectar către străini pentru că sunt două lururi aici: pe de o parte noua lege în general a îngreunat vânzarea terenului agricol în loc să o simplifice, pe de altă parte niciun străin nu o să vină să cumpere teren pe nume propriu. Cumpără prin societăţi. Societăţi care sunt cu capital românesc„, a spus fostul ministru al Agriculturii, Stelian Fuia.
„E posibil să se întâmple asta. Sigur că firmele înregistrate în România au dreptul legal să cumpere şi că prin ele străinii pot cumpăra terenuri în România. Problema noastră este că nu suntem destul de bine organizaţi să ne păzim această resursă fundamentală a ţării. Mai avem să ne mai organizăm, inclusiv să îi stimulăm pe cei cu bani în România să cumpere terenuri în ţările străine”, a spus Bogdan Buzescu, preşedinte CATAR.
Ne vindem ţara
Din totalul de 10 milioane de hectare de teren agricol din România, o zecime, adică peste un milion de hectare au fost cumpărate până în prezent de către străini. Cei care deţin cel mai mult teren în România sunt italienii cu 23 la sută, germanii cu 15 procente, arabii, maghiarii şi spaniolii cu şase până la 10 la sută.
„Trebuie să luăm în calcul şi cele aproximativ 2 milioane de hectare de teren care este luat în arendă de către investitorii străini (…) Putem spune că sunt vândute şi alea. Ceea ce înseamnă cam 30% din suprafaţa arabilă a României”, atrage atenţia Laurenţiu Baciu.
Cu mult pământ, ieftin şi roditor, România a devenit ţara europeană cu cea mai mare suprafaţă agricolă deţinută de străini: peste 3 milioane de hectare. „Ceea ce este enorm! Repet, nicio ţară, deci nicio ţară din Europa nu are vândut către străini mai mult de câteva procente!”, spune fostul ministru al Agriculutrii Valeriu Tabără.
Cei mai mari investitori străini
Anul trecut, economia a crescut cu 3,5%, iar principalul motor de creştere a fost agricultura. România a ocupat locul unu în Europa la producţia de floarea soarelui şi locul doi la producţia de porumb.
Recolta bogată a adus încasări la bugetul de stat de peste 18,5 miliarde de euro. Banca Mondială şi ONU au avertizat că omenirea s-ar putea confrunta, în următoarele decenii, cu o criză alimentară gravă. Pământul românesc, gestionat eficient, poate să hrănească peste 80 de milioane de persoane. De patru ori mai mult decât populaţia ţării.
