Despre domnitorul Vlad Ţepeş se ştie că a fost ucis în anul 1476, între Bucureşti şi Giurgiu, după o luptă cu turcii, care doreau să-l aducă pe tron pe Basarab cel Bătrân Laiota, însă nu se ştie cu exactitate unde este înmormântat acesta. Există două teorii despre locul unde ar putea fi înmormântat Vlad Ţepeş: Mănăstirea Snagov (Bucureşti) sau Mănăstirea Comana (Giurgiu), fără însă a exista dovezi în acest sens.
► Napoli și Acerenza, proiectul cultural „pe urmele lui Dracula în Europa”
Lipsa unei pietre funerare care să ateste locul în care a fost înmormantat Vlad Tepeş, devenit cunoscut în lumea întreaga sub numele de Dracula, după romanul lui Bram Stoker (1987), alimentează noi teorii.
Astfel, mai mulţi cercetători estonieni, profesori de la Universitatea din Tallinn, susţin că Vlad Tepeş ar fi înmormântat la Napoli, şi împreună cu mai mulţi experţi napoletani au plecat în căutarea mormântului.
Nicola Barbatelli, directorul „Muzeului vechilor populaţii” din Italia, şi fraţii Giandomenico şi Raffaello Glinni, susţin că au descoperit că rămăşiţele lui Vlad Ţepeş se află într-un mormânt din mânăstirea Santa Maria la Nova, din Napoli, acolo unde se credea până acum că ar fi înmormântat ginerele domnitorului român, Matteo Ferrillo.
>>> Descoperire șoc a cercetătorilor italieni: Dracula „plângea cu lacrimi de sânge”. Urmele din scrisori
Potrivit acestor experţi, Ţepeş nu a fost ucis de turci în 1476, ci luat prizonier şi apoi răscumpărat de fiica sa, care l-a adus în Italia. Contele Dracula, spun experţii, a murit la Napoli şi a fost îngropat în inima oraşului, în mânăstirea din piazza Santa Maria La Nova, sub o piatră funerară care are pe ea un dragon.
Referitor la piatra funerară despre care se spune că ar adăposti rămăşiţele lui Vlad Ţepeş, experţii au remarcat că este acoperită cu imagini şi simboluri aparţinând unei familii nobiliare din Transilvania şi nu a unor nobili italieni.
„În 1476 contele Vlad Ţepeş Dracula, care aparţine ordinului Dragonului precum regele din Napoli, Ferrante D’Aragona, dispare pe timpul unei bătălii împotriva turcilor şi este considerat mort – explică profesorul Raffaello Glinni pentru Il Mattino.
Una dintre fiicele sale, Maria, la vârsta de şapte ani este adoptată de o femeie napolitană şi dusă în regatul Napoli. Aici se căsătoreşte mai târziu cu un nobil napolitan din familia Ferrillo. Cuplul obţine în „dar” teritoriile Acerenza şi Basilicata, însă este atât de legat de Napoli încât, la moarte, soţii sunt îngropaţi la Napoli”. Până aici povestea este cunoscută, Il Mattino a spus-o acum câţiva ani. ” Însă răsturnarea de situaţie a apărut în ultimele luni, aproape din întâmplare. O studentă napolitană, Erika Stella, a intrat pentru lucrarea sa de diplomă în mănăstirea Santa Maria La Nova, făcând o fotografie care i s-a părut „ciudată”.
Decide să meargă până la capăt şi implică via mail profesorii, şi pe cei estonieni, care privesc imaginea şi rămând uluiţi. După ce au căutat îndelung acea urmă, iată că soseşte datorită unei tinere care realizează o lucrare de diplomă: potrivit profesorilor este confirmarea a două ipoteze: 1) contele Dracula nu a murit în bătălie ci a fost luat prizonier de turci; 2) fiica Maria l-a răscumpărat pe tatăl prizonier şi l-a dus în Italia. După moarte l-a îngropat la Napoli.
Marmura, care aparţine morântului lui Ferrillo, „ginerele” lui Dracula, este plină de referinţe care nu ar aparţin rămăşiţelor bărbatului care ar trebui să fie înăuntru. Şi aici realitatea devine roman, cel puţin până când ştiinţa nu va spune că totul este adevărat: „Priviţi basoreliefurile – explică radiind Glinni – reprezentarea este evidentă.
Reţineţi că se numea Dracula Ţepeş contele; vedeţi că aici e reprezentarea unui dragon, întocmai Dracula, şi sunt două simboluri de natură egipteană niciodată văzute pe un mormânt european. Este vorba de doi sfincşi faţă în faţă care reprezintă numele oraşului Teba pe care egiptenii îl numeau Ţepes. În acele simboluri e „scris” Dracula Ţepeş, numele contelui. Este nevoie de alte confirmări?”, încheie Raffaello Glinni.
Experţi estonieni şi napolitani, la vânătoare de mistere
Un indiciu important, spun cercetătorii, este faptul că în catedrală se găsește și un tablou cu Sfântul Andrei, patronul spiritual al României. Oamenii de știință vor să elucideze misterul și au de gând să ceară aprobare la direcția monumentelor pentru a cerceta în amănunt catedrala, eventual chiar să desfacă mormântul.
Istoricii români catalogheaza totul drept „o prostie de neluat în seamă”. „Este o simplă prostie, mare cât ei. Este o glumă probabil sau trebuie să o tratăm ca pe o glumă”, crede Marius Diaconescu, istoric la Universitatea Bucureşti, citat de ProTV.
