Sfârșit cumplit pentru un român de 58 de ani, în Italia. Bărbatul a murit ars de viu, după ce rulota în care locuia a luat foc în urma explozii. Tragedia a avut loc în Massa, un oraș din Toscana. Marcel era tatăl a trei copii.
Aldo Giannecchini, în vârstă de 80 de ani, vecinul lui Marcel Constantin Bularca, a povestit pentru Il Tirreno, citat de ObservatorTV, momentele teribile pe care le-a trăit vineri noapte. Bărbatul dormea când a auzit o explozie.
„Am ieșit și am văzut rulota în flăcări. Am speram ca el să nu fie acolo”, spune bătrânul.
Din păcate, nu a fost așa. Chemați în ajutor, pompierii au găsit trupul carbonizat al românului de 58 de ani. Nimeni nu știe cum a izbucnit incendiul. Anchetatorii au aflat, însă, că românul tocmai cumpărase două butelii de gaz, pentru gătit. În fiecare seară, Marcel gătea în afara rulotei, pe o verandă. Așa a făcut și vineri seară. A gătit, a mâncat și s-a culcat.
Apoi tragedia. La miezul nopții, explozia, flăcările care au înghițit într-o clipă rulota, vecinul sunând după ajutor, sirenele pompierilor și descoperirea cadavrului.
Sâmbătă dimineață, caprele românului pasc în jurul cenușii și a ce a mai rămas din rulota făcută scrum. Atârnate de verandă stau, intacte, decorațiunile de Crăciun.
Caserta, o clădire cu două etaje s-a prăbușit: „Se aud țipetele celor dispăruți”
Românul era de mult timp în Italia
Românul Marcel Costatin Bularca, tatăl a trei copii, era de o viață în Italia. Cu ani în urmă, a lucrat într-o creșă. S-a accidentat la un picior, după ce a căzut dintr-un copac și nu a mai putut să muncească.
Fusese căsătorit, dar a divorțat, iar după separarea de fosta soție, Marcel s-a mutat pentru o perioadă la casa unui prieten, undeva pe dealurile din Candia, o renumită zonă viticolă.
Apoi, a decis să se mute singur, în rulota lui, pe terenul pe care o familie i-l pusese la dispoziție, fără să ceară nimic în schimb. Era un teren îngrădit, pe via Dei Cerri, la 500 de metri de plajă.
Avea găini și capre, pe care le ducea la păscut, și vindea ouă, lapte și lemne.
Oamenii îl acceptaseră și îl ajutau uneori
„Era o persoană invizibilă pentru serviciile sociale, dar nu și pentru locuitorii din cartierul înstărit al orașului, care, contrar așteptărilor, îl primiseră ca pe un vecin obișnuit și aveau și grijă de el”, scriu jurnaliștii italieni.
Oamenii îi aduceau pachete cu mâncare, pături și îi vorbeau.
„Era un om frumos, care se făcuse acceptat și iubit de toată lumea. Pentru mine a fost un prieten. A nu-l mai vedea va fi o lovitură grea”, a mai spus Aldo Giannecchini, vecinul românului.
