Românii care lucrează în străinătate au trimis anul trecut acasă 4,23 miliarde euro, mai puțin decât în 2012, când au expediat 4,55 miliarde euro, însă mai mult decât au cumulat investițiile străine directe în țara noastră.
Anul trecut, investiţiile străine directe în România s-au ridicat la 2,71 miliarde euro, dar românii din străinătate au trimis acasă 4,23 miliarde în acelaşi an, a anunţat Banca Naţională a României.
Pe primul loc la transferuri către România se situează Italia, cu 925 milioane de euro, pe locul doi Germania cu 595 milioane de euro, iar pe trei SUA cu 460 milioane de euro. Spania se află abia pe locul patru cu 393 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de economistul șef al Băncii Naționale din România, Valentin Lazea, la conferința “Migranții români și România: investiție pe termen lung“.
Vârful transferurilor bănești ale românilor din Italia a fost atins în 2008, respectiv 2,7 miliarde euro, iar în același an transferurile bănești ale românilor din Spania au fost de 2,11 miliarde euro. Economistul-şef al BNR este de părere că instituțiile bancare trebuie să-și stabilească strategii diferite în funcţie de cele trei tipologii de emigranţi. Astfel, Lazea explică schimbarea clasamentului prin profilul diferit al românilor din cele trei zone geografice mari.
Astfel, lucrătorii din Spania, Italia, Portugalia și Grecia, care sunt cei mai numeroși, sunt de regulă mai puţin calificaţi, au salarii mai mici şi, în consecință trimit bani mai puţini. Cei din Germania, Franţa şi Marea Britanie au un grad de instruire mai înalt şi expediază ceva mai mulţi bani.
Potrivit lui Lazea, aceste două categorii de românii au probabil intenţia să se întoarcă în ţară şi să înceapă o afacere sau să-şi construiască o casă, iar băncile ar trebui să aibă o strategie diferită pentru atragerea sumelor trimise de aceștia.
A treia categorie este reprezentată de persoanele supraspecializate, cu masterate, doctorate, care lucrează în Statele Unite și Canada şi care trimit bani fără a avea de gând să se întoarcă în ţară. „Una este să urmăreşti un emigrant care vrea să se întoarcă acasă şi trebuie să ştii ce anume are de gând, să deschidă o mică afacere sau să-şi construiască o casă sau să-şi cumpere o maşină, altfel de strategie ai faţă de un emigrant care n-are de gând să se întoarcă şi trimite bani acasă ca să-şi ajute rudele sau copiii să meargă la şcoală”, a explicat economistul-şef al băncii centrale.
Potrivit unui calcul făcut de Ziarul Financiar, un român plecat la muncă în străinătate câştigă în medie 19.000 de euro net anual (1.600 de euro lunar) din care 2.000 de euro îi trimite în România. “Peste 2,5 milioane de români sunt plecaţi la muncă în străinătate şi fac, când nu sunt supracalificaţi, muncile cele mai grele şi mai prost plătite.”.
Jurnaliștii de la Ziarul Financiar notează și o declarație a Secretarului de stat din Ministerului Finanţelor Publice, Gyorgy Attila, potrivit căruia “românii din străinătate nu apelează la canale oficiale pentru a-şi trimite banii şi prin urmare foarte multe tranzacţii nu sunt fiscalizate”.
Astfel, românii care muncesc peste graniţe trimit acasă peste un miliard de euro cu ajutorul şoferilor de autocare, rudelor sau prietenilor. Banii veniţi în plic sau în colete nu apar în statistici, dar specialiştii financiari estimează că ei reprezintă un sfert din suma calculată de BNR ca fiind trimisă în România din străinătate.
Mulți dintre românii plecați la muncă în străinătate nu-și permit luxul să achite taxe și comisioane pentru banii pe care îi trimit celor rămași acasă.
