Cele 28 de state membre ale UE vor alege un nou Parlament European (PE), astfel că, din vestul Portugaliei până în nordul Finlandei, la urne sunt aşteptaţi peste 380 de milioane de alegători, pentru a desemna 751 de deputaţi care să-i reprezinte.
Votul a început pe 22 mai, în Olanda şi Marea Britanie, vineri, 23 mai, votează cehii şi irlandezii, iar sâmbătă, 24 mai, sunt programate alegerile în Letonia, Malta şi Slovacia.
De remarcat că în Republica Cehă votul continuă şi sâmbătă, fiind singura ţară membră unde scrutinul se desfăşoară pe parcursul a două zile.
În fine, duminică, 25 mai, au loc alegerile pentru PE în restul, de fapt marea majoritate a celor 28 de state ale Uniunii, inclusiv România: în ordine alfabetică, Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia – cel mai nou stat membru -, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.
La fiecare dintre alegerile europene, începând cu primul astfel de scrutin direct, cel din 1979, prezenţa la vot a scăzut permanent, ajungând la doar 43% în 2009, în pofida faptului că în patru ţări ale UE participarea la alegeri este obligatorie prin lege.
Anul acesta nu va fi nimic diferit în acest sens: institutele de sondare se aşteaptă la o prezenţă de 40% sau şi mai scăzută şi la o scădere încă şi mai accentuată în rândul alegătorilor tineri, cărora politicienii şi-au dat în cea mai mare măsură silinţa să le intre în graţii pe teme ca locurile de muncă şi educaţia.
În acelaşi timp, sprijinul pentru partidele anti-UE şi protestatare, de la extrema-stângă şi extrema-dreaptă, probabil că va creşte, ajungând la 25% sau mai mult din total, de la 13% în 2009, în condiţiile în care alegătorii vor dori să-şi manifeste nemulţumirea faţă de răspândirea şomajului şi creşterea economică anemică.
Ironia e că, în acest moment, Parlamentul European dispune în măsură mai mare decât oricând de puterea – sau capacitatea – de a răspunde la preocupările alegătorilor, fie că este vorba de tarifele de roaming, legislaţia privind tutunul, bonusurile bancherilor sau impactul acordurilor comerciale internaţionale. Chiar şi uriaşele clădiri de sticlă şi metal ale Parlamentului de la Bruxelles şi Strasbourg sunt decorate cu afişe care promovează apărarea drepturilor consumatorilor.
Rezultatele influenţează alegerea preşedintelui CE
Fiecare din principalele grupuri politice din UE – Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), liberalii din ALDE şi Verzii – a convenit să numească un candidat pentru succesiunea lui Jose Manuel Barroso ca preşedinte al Comisiei.
Teoretic, indiferent care dintre aceste grupuri va ieşi în frunte la alegerile europene, va fi bine poziţionat pentru a-şi adjudeca postul lui Barroso, adică un rol puternic, cu ample responsabilităţi legislative: Comisia dispune de un „serviciu civil european” cu 30.000 de angajaţi.
Doi oameni au șanse reale de a deveni viitorul președinte al Comisiei: Jean-Claude Juncker, fostul premier al Lu¬xemburgului și președinte al Eurogrupului din partea PPE şi Martin Schulz, președintele Parlamentului European, din partea Socialiștilor și Democraților.
Schulz este susținut cu putere de Victor Ponta, iar Juncker este alegerea evidentă a cancelarului german Angela Merkel, al cărei partid CDU/CSU este cea mai importantă forță din cadrul PPE. Schulz s-a arătat, spre deosebire de Barroso, în cel mai bun caz ambiguu în privința atacurilor la statul de drept din România și s-a arătat mai degrabă înțelegător, ceea ce ar putea reprezenta o problemă.
Pe de altă parte, Juncker nu știe mai nimic despre situația din România. În plus, Juncker este un adversar declarat al continuării extinderii UE, ceea ce ridică întrebări legate de asigurarea parcursului european al Moldovei. Românii, aşteptaţi la urne.
Cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai, sondajele arată că prezenţa în România, unul din cele 28 de state în care se votează, „va fi un pic sub media europeană„. Şi în trecut, prezența la urne europarlamentare a fost destul de scăzută. Doar 27,6% dintre cetățenii cu drept de vot au votat în 2009, adică puțin peste 5 milioane de oameni. A fost una dintre cele mai mici prezenţe la vot din UE, unde media a fost de 43%. Anterior, în 2007, la primele alegeri europarlamentare, desfășurate la scurt timp după ce România aderase la Uniunea Europeană, prezența la vot a fost ușor mai mare, de 29,4%.
Pentru că românii şi-au manifestat dezinteresul faţă de acest scrutin şi în acest an, președintele Traian Băsescu a făcut apel la cetăţeni să meargă la vot la alegerile europarlamentare, arătând că, în situația în care România va fi din nou țara cu cea mai mică participare la vot, se va spune că „românii doar dau din gură că sunt pro-europeni”. Sociologii atrag atenţia că o prezenţă mică la urne a românilor avantajează în primul rând maşinăria de vot a PSD.
Cum puteţi vota
Duminică, 25 mai, românii din ţară şi din străinătate sunt aşteptaţi la urne pentru a vota partidul sau candidatul independent care să îi reprezinte în Parlamentul European. Ţara noastră va avea 32 de eurodeputaţi din cei 751. Cincisprezece partide şi alianţe, dar şi opt independenţi îşi dispută mandatele.
Pentru alegerile europarlamentare au fost organizate 18.532 de secţii de votare pe teritoriul naţional, în străinătate cetăţenii români putând să voteze în 190 de secţii.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, aceste secţii sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale din străinătate, precum şi în teatrele de operaţiuni din Afganistan.
Cetăţenii români care în ziua de referinţă se află în străinătate vor putea vota la secţiile de votare organizate în afara ţării în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorii sau a buletinului de identitate, iar românii cu domiciliul în străinătate votează în baza cărţii de identitate provizorii, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic, paşaportului simplu, paşaportului simplu electronic sau a paşaportului simplu temporar, după caz.
