În multe cazuri comercianţii, pentru a facilita vânzarea bunurilor către clienţii lor, permit achiziţionarea prin plata în mai multe rate (astfel se poate plăti în mai multe rate de exemplu un televizor deosebit de costisitor, un frigider, o saltea etc.). Acest tip de operaţiune se numeşte „credit pentru consum”. Cu creditul pentru consum se poate cumpăra un bun, chiar şi deosebit de scump, fără a plăti imediat întreg preţul, ci plătind din când în când (de obicei cu scadenţă lunară) mici sume până la stingerea datoriei. Posibilitatea de a efectua acest tip de operaţiune este permisă de bănci sau de societăţi care acordă finanţări (aşa-numitele societăţi financiare), sau prin intermediul împrumuturilor personale.
Aceste operaţiuni pot avea loc
– Cu plata amânată sau în rate (prin intermediul mandatelor poştale);
– Cu plăţi debitate direct din Contul Curent sau de pe Cartea de Credit (aşa- numitul R.I.D. raport interbancar direct);
– Cu împrumuturi pentru nevoi personale;
– Cu cesiunea procentului de 5% din salariu (o mică ridicare lunară direct de pe fluturaşul de venit).
Este bine să subliniem că atunci când se achiziţionează un bun în rate în realitate clientul încheie un contract cu cel care vinde bunul sau serviciul şi un contract cu societatea care acordă finanţarea/împrumutul.
Cerinţele contractului
Cesiunea împrumutului sau a finanţării, aşa-numitul credit pentru consum, se efectuează prin intermediul unui acord prin care societatea financiară acordă această finanţare iar consumatorul se angajează să o restituie prin plata în mai multe rate. Acest acord trebuie să aibă formă scrisă şi o copie trebuie să fie predată consumatorului.
Societatea efectuează controale privind consumatorul înainte de acordarea împrumutului, de exemplu verifică dacă are deja împrumuturi în curs şi dacă are suficiente resurse economice.
Informaţii conţinute în contract
Contractul pentru creditul de consum trebuie să conţină o serie de informaţii. Pe lângă părţi (societatea care acordă finanţarea sau împrumutul şi consumatorul), în contract trebuie să fie indicată o descriere detaliată a bunurilor sau serviciilor achiziţionate, preţul stabilit, valoarea şi scadenţa ratelor, eventualele cheltuieli în caz de întârziere a rambursărilor, eventuale cheltuieli şi penalizări dacă întreaga sumă se restituie înainte de scadenţa ultimei rate.
În contract mai trebuie apoi indicată suma finanţată şi modalitatea de finanţare, rata dobânzii, aşa-numitul TAEG, şi condiţiile potrivit cărora poate modificat de-a lungul timpului. Consumatorului nu i se poate cere plata unor sume suplimentare celor indicate în contract.
Ce este TAEG „Rata anuală efectivă globală”
Posibilitatea de a achiziţiona un bun neplătind imediat întregul preţ ci prin plata de mici rate periodice este o facilitate pentru consumator (gândiţi-vă de exemplu la posibilitatea de a achiziţiona un televizor, al cărui cost este de câteva mii de euro, în mai multe rate lunare de câteva sute de euro). Această posibilitate, oferită consumatorului graţie prezenţei unei societăţi financiare are însă un cost, întocmai TAEG-ul, care este suma ce se adaugă preţului de achiziţionare care va fi plătit de consumator prin intermediul plăţilor în rate.
Practic se furnizează societăţii financiare datele propriului cont curent sau ale propriei cărţi de credit. În caz de R.I.D. bancar, dacă din vreun motiv este necesară blocarea plăţii este necesar să se informeze Banca trimiţând o scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin prezentarea directă la Ghişeu pentru revocarea sa.
în schimb, dacă plata se face prin debitare automată de pe cartea de credit, pentru revocarea serviciului este necesară expedierea unei recomandate cu confirmare de primire societăţii care a acordat finanţarea. O eventuală plată nedatorată, dar oricum debitată, va putea fi contestată ulterior.
Rezilierea finanţării
O lege recentă prevede că persoanele cărora le-au fost acordate împrumuri pot rezilia contractele de finanţare, fără a specifica motivul, în 14 zile de la semnarea contractului trimiţând o scrisoare recomandată societăţii care a acordat finanţarea.
Dacă finanţarea a fost deja acordată consumatorul va trebui să restituie societăţii suma şi eventualele dobânzi intervenite. Dacă însă suma nu a fost deja plătită vânzătorului, consumatorul va trebui atunci să plătească direct întregul preţ vânzătorului.
Ce se întâmplă dacă nu se plătesc una sau mai multe rate
Neplata ratelor, chiar şi a numai a uneia, poate comporta probleme grave. Societatea financiară, înainte de toate, trimite o solicitare de plată. Dacă în ciuda acesteia nu se procedează la plata ratei, atunci începe cu avertismente şi pe lângă solicitarea sumelor neplătite va cere dobânzi şi eventual chiar încetarea contractului. Pe lângă aceasta, neplata ratelor poate duce la inserarea propriului nume în băncile de date privind riscurile bancare (CRIF etc.), adică pe listele „rău- platnicilor”. Odată cu această înscriere va fi dificilă obţinerea, chiar şi la distanţă în timp, altor împrumuturi sau credite din partea băncilor sau societăţilor financiare.