Studiul „Criză economică şi muncă. Străini vs italieni” al Fundaţiei Leone Moressa explică cum a influenţat criza ocuparea străinilor din Italia.
În Italia, 10,5% dintre lucrători, adică 2.300.000, sunt străini. Pe primul loc românii (peste 600.000), urmaţi de albanezi (293.000), marocani (153.000), ucraineni (144.000), filipinezi (142.000) şi moldoveni (95.000).
Sunt cu precădere lucrători tineri, faţă de colegii italieni: aproape două treimi au vârsta cuprinsă între 25 şi 44 de ani, faţă de 49% în cazul italienilor. Sunt cţteva cifre din studiul „Criză economică şi muncă. Străini vs italieni” al Fundaţiei Leone Moressa din Mestre, care încearcă să afle cum afectează criza străinii.
În ciuda crizei, românii din Italia găsesc de muncă
În primul rând, cercetătorii precizează: „Din datele 2007-2013 privind ocupaţia, ar părea că cel mai mult o resimt italienii, având în vedere că numărul lucrătorilor italieni s-a diminuat cu 7%, în timp ce cel al lucrătorilor străini a crescut cu 60%. Însă în realitate cifrele absolute sunt înşelătoare. Cu alte cuvinte, numărul absolut al ocupaţilor străini a crescut doar pentru că a crescut numărul de străini din Italia”.
Criza economică. Serviciile secrete: „Risc de intoleranţă faţă de imigranţi”
În realitate, criza pare să afecteze mai mult componenta străină: în perioada 2007-2012, rata lor ocupaţională a scăzut cu 6%, faţă de 1,8% în rândul italienilor; în primele nouă luni ale lui 2013, scăderea a fost de 2,3% (1,1% cea a italienilor).
Munca străinilor
Unde muncesc străinii? Datele certifică faptul că angajaţii străini se concentrează în trei sectoare specifice: 29% în servicii adresate persoanei (curăţenie, baby-sitting, îngrijire, spălătorii, coafură şi cosmetică), 18% în industrie şi 14% în construcţii. De altfel, un raport anual publicat anul trecut de Ministerul Muncii vorbea de „segregare profesională”.
Nou record al şomajului în Italia: nivelul cel mai ridicat din ultimii 35 de ani
Unde muncesc italienii? Procentul cel mai ridicat se înregistrează în educaţie, sănătate şi în administraţia publică (22%), însă în mod clar fac munci mai diversificate: 64% dintre angajaţii străini se plasează în primele zece profesiuni, faţă de 34% în cazul italienilor. Străinii deseori desfăşoară profesii subcalificate faţă de educaţia lor. Sunt mulţi bătrâni italieni îngrijiţi de „badante” cu diplomă universitară.
De fapt, numai 5,6% dintre străini ocupă poziţii de muncă de un nivel mai înalt (faţă de 38% în cazul italienilor) şi 36% se concentrează în profesiile necalificate. Printre primele zece profesii ale italienilor, găsim profiluri mediu-înalte (funcţionari, tehnicieni în sănătate, profesori şi experţi în domeniul ingineriei), în timp ce străinii se concentrează în muncile mai puţin calificate.
Asistenţa domestică este munca cea mai întâlnită: o efectuează 15,4% dintre străini, cărora nu li se cere nicio calificare profesională particulară. Specializarea străinilor este în schimb solicitată în cadrul anumitor servicii personale (11,4%, de exemplu la asistenţa bătrânilor cu afecţiuni grave), în construcţii (8,2%; zidari, tâmplari, tăietori de lemne, lucrători pe schele, constructori străzi…).
Ajutorul social: în anul 2014, 5.819 euro pentru a trăi în Italia
Urmează apoi activităţile ce ţin de restaurante (6,6%), personalul necalificat din serviciile de curăţenie (6,6%) şi salahorii sau curierii (5,0%); cu procente inferioare, şoferii de vehicule cu motor (furgonete, camioane), angajaţii la finisări în construcţii (acoperişuri, pavimente şi zugrăveli), lucrătorii necalificaţi în agricultură şi vânzători.
Efectele crizei
Cum schimbă criza piaţa muncii pentru străini? Îi îndreaptă către sectoare care rezistă crizei: din 2007 până astăzi, a crescut cu 9% (400.000 de persoane) procentul angajaţilor în servicii adresate persoanei, în timp ce în industrie lucrează cu 5% mai puţini şi în construcţii cu 4%.
Creşte şi numărul angajaţilor străini în servicii turistice, în magazine şi activităţi agricole; numărul vânzătorilor, lucrătorilor din restaurante, sudorilor, tinichigiilor şi meşterilor angajaţi la finisarea construcţiilor (pictori, faianţari, electricieni şi instalatori) rămâne stabil.
Întreprinzătorii străini din Italia, 10 miliarde la bugetul INPS
În general, în rândul străinilor se diminuează profesiile cele mai înalte, micii întreprinzători, meşterii şi muncitorii specializaţi, în timp ce se amplifică cele necalificate. Consecinţe? Datorită capacităţii sectorului său de referinţă, rezistă ocuparea feminină şi – explică cercetătorii de la Fundaţia Moressa – „criza este simţită mai puţin de naţionalităţile care lucrează în servicii adresate familiei şi mai mult de cele mai mult legate de industrie şi construcţii”.
Mai puţin suferă filipinezii, cu 76,7% dintre lucrători angajaţi în domeniul îngrijirii persoanei şi curăţeniei, ucrainenii (peste 70%), şi moldovenii (peste 50%). În fine, date privind statul de plată: diferenţa de profesiuni şi creşterea forţei de muncă nespecializate se traduce printr-o diferenţă salarială între străini şi italieni.
Salariile medii ale străinilor sunt mai mici cu 344 de euro faţă de cele ale italienilor, 958 faţă de 1.302 euro. Însă şi aici se resimt efectele crizei: acum patru ani, diferenţa era de „numai” 285 de euro pe lună.
