Agenția Adnkronos a publicat o anchetă referitoare la corupție din sectorul firmelor mici și mijlocii (IMM), cele care stau la baza economiei italiene. Jumătate dintre întreprinzători a primit cereri de bani și numai unul din zece s-a adresat forțelor de ordine. „Pentru a încheia o lucrare de 100.000 de euro este nevoie să iei în calcul cel puțin alți 10.000 de investit pentru a unge angrenajele birocrației„, afirmă un întreprinzător.
Potrivit anchetei Adnkronos, 5 IMM-uri din 10 au refuzat cel puțin o solicitare de bani pentru a încheia o afacere în cursul ultimului an; 2 întreprinderi din 10 admit că au plătit o mită, sub orice formă; 4 din 10 cred că ar putea să fie constrânse să o facă în viitor. Semnificative sunt și datele care se referă la lipsa denunțurilor: dintre întreprinderile care au primit cereri de bani, numai 1 din 10 s-a adresat forțelor de ordine.
Corupție, Italia și România pe același loc în clasamentul mondial
La fel de elocventă este și resemnarea întreprinzătorilor în fața a ceea ce este perceput drept un „sistem consolidat”: 8 întreprinderi din 10 cred că propriile posibilități de a încheia afaceri sunt influențate de mita plătită de alții.
Mită între privați
Fenomenul este răspândit atât în cazul contractelor dintre privați, cât și a celor cu administrația publică. În primul caz, întreprinderile se află deseori în situația de a trebui să plătească intermediari pentru a câștiga licitații improvizate și organizate fără reguli. Se semnalează că acest fenomen este în creștere față de mult mai tradiționala mită pentru câștigarea de licitații publice, amplificându-se în rândul celor cu valori reduse, la care țintesc întreprinderile mici și mijlocii.
Unul dintre întreprinzătorii care recunoaște că a plătit pentru a obține lucrări acceptă să vorbească cu Adnkronos despre experiența sa, bineînțeles cu condiția asigurării anonimatului.
„Sumele”, explică, „nu mai sunt cele de altădată, chiar dacă mita pentru coruperea oficialului public încă rezistă„. Aproape întotdeauna, în special pentru întreprinderile cele mai mici, este vorba de corupție de nivel jos, care implică „geometrul” sau responsabilul cu siguranța de pe un șantier. Ca să nu mai vorbim de agenții municipali.
„E nedreaptă comparația cu Italia, România e mai coruptă”
„Pentru a încheia o lucrare de 100.000 de euro este nevoie să iei în calcul cel puțin alți 10.000 de investit pentru a unge angrenajele birocrației”, sintetizează întreprinzătorul.
O altă formă tot mai răspândită de corupție, continuă, este cea care privește intermedierea pentru obținerea de antreprize și contracte: „Se plătesc adevărate comisioane, deseori și altor întreprinderi, care se ocupă de lucrări, acordă subcontractări și gestionează și micro-licitații fără nicio regulă sau garanție”. Atunci de ce nu se denunță și nu se cere legalitate?
Răspunsul este resemnat. „Pentru că de unul singur nu poți schimba nimic, obții un singur rezultat, deseori ireversibil: nu mai lucrezi”. Asta, subliniază întreprinzătorul, „fără a lua în calcul toate riscurile, personale și pentru firmă, din cauza unor eventuale represalii”.
Pentru că, explică, „celălalt aspect care se subevaluează este că deseori corupția este strâns legată de fenomene și comportamente infracționale”.
Clubul mafiei: ”ca să construiești, trebuie să fii de-al lor”
60 de miliarde
Un raport recent Price&Waterhouse pentru Olaf, agenția europeană antifraudă, cuantifică la 120 de miliarde de euro suma sustrasă de mite în fiecare an economiei europene. Și Italia, date confirmate și de Curtea de Conturi, reprezintă jumătate din total, circa 60 de miliarde.
Același raport evidențiază că posibilitățile ca în Italia o licitație publică să fie viciată de corupție se întâlnesc la 10% dintre licitații. O dată care este de trei ori mai mare decât în Franța și de zece ori mai mare decât în Olanda. Situația din Italia este în mod substanțial în linie cu țări precum România și Ungaria.
Raportul PW confirmă că problema principală pentru Italia sunt licitațiile trucate, cu câștigători deja stabiliți dinainte: reprezintă 63% dintre violările regulilor. Mai puțin răspândit este conflictul de interese, antribuirea unor rude sau prieteni a unor lucrări și contracte, care se întâlnește în 23% dintre cazuri.
