Pentru România, “aderarea la Schengen este un obiectiv major”- iată unul din mesajele pe care a dorit să le transmită preşedintele României, Traian Băsescu, la întâlnirea de început de an cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti.
Cioran, „reprezentant al
diasporei”
Băsescu a amintit că în 2011 se împinesc 100 de ani de la naşterea lui Emil Cioran, un “reprezentant de seamă al diasporei”, de aceea ar dori ca 2011 să fie, în politica externă, “anul românilor”. Printre obiectivele executivului, susţine Băsescu, se va acorda prioritate celor “care au consecinţe directe şi practice asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor”, precum libera circulaţie, liberalizarea accesului pe piaţa europeană a muncii, consolidarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi spirituale şi, în general, întărirea legăturii cu ţara a românilor, oriunde s-ar afla ei”.
România, “graniţe supravegheate”
Reluând tema aderării la spaţiul Schengen şi răspunzând indirect obiecţiilor ridicate de ţări precum Germania şi Franţa, Traian Băsescu a afirmat că “România şi-a îndeplinit obligaţiile, fapt confirmat şi de numeroasele misiuni de evaluare. România implementează un sistem tehnic de ultimă generaţie de supraveghere a frontierei sale terestre şi, din 5 noiembrie 2010, este conectată la Sistemul de Informaţii Schengen şi gestionează în condiţii de deplină securitate datele primite. Nu există nici cel mai mic indiciu că, odată intrată în spaţiul Schengen, România ar genera riscuri semnificative în privinţa fluxurilor migratorii ilegale”.
Acces liber pe piaţa muncii
O altă chestiune ridicată în discurs a fost aceea a liberalizării integrale a accesului românilor pe piaţa muncii din ţările membre UE (amintim că Italia a confirmat recent prelungirea regimului de restricţii şi pentru 2011): “Uniunea Europeană este un spaţiu al libertăţii, de care trebuie să se bucure toţi cetăţenii europeni, în conformitate cu principiile fundamentale aflate la baza procesului de construcţie europeană. Diplomaţia română va continua să acţioneze pentru liberalizarea accesului cetăţenilor săi pe piaţa europeană a muncii şi contez, şi aici, pe cooperarea statelor membre”.
Votul prin corespondenţă şi combaterea prejudiciilor
In legătură cu introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora şi cu combaterea prejudecăţilor legate de cetăţenii români peste graniţe, preşedintele României a precizat că “tot în sprijinul românilor care aleg să trăiască temporar sau permanent în străinătate vom încerca să introducem votul prin corespondenţă, pentru a le facilita exprimarea opţiunii politice. Vom suplimenta programele menite a susţine şi a promova identitatea culturală, lingvistică şi spirituală românească în vederea consolidării ataşamentului românilor din afara graniţelor faţă de ţara de origine, pentru a-i încuraja să se implice în dezvoltarea ei pe termen lung. În acelaşi timp, vom coopera cu partenerii externi pentru tratarea corectă a naţionalilor noştri, fără generalizări inoportune, dar cu sancţionarea individuală, în baza legii, a actelor infracţionale”.
Miruna Căjvăneanu
