Sorin Cehan
Apeluri patetice umplu internetul, cu privire la unii candidaţi români la aceste alegeri: Votati-l pe X sau votaţi-o pe Y, pentru că e român/româncă de-a noastră. Indiferent pe listele cărui partid candidează, indiferent ce pregătire, calităţi personale sau activitate are omul, nu mai contează nimic dacă devine candidat, el este român, e „de-al nostru” şi în virtutea acestei unice calităţi, trebuie votat.
Iar dacă îndrăzneşti nu să spui nu, nici măcar să nuanţezi porunca venita din pântecele internetului, ci dacă îndrăzneşti doar să ignori aceste apeluri, eşti catalogat ca trădător de comunitate, dacă nu chiar de neam şi ţară. Un fel de Bastus al lui Gheorghe Dinică: „În nemernicia mea, ca un câine turbat, am muşcat mâna care m-a crescut…”
În primul rând aş putea avea obiecţii despre candidaţi. Majoritatea, cu mici excepţii, provin din rândul unor oportunişti de serviciu, cu mirosul ascuţit: unde miroase a mâncare, hop şi ei. În al doilea rând, despre listele pe care candidează, care merg de la extrema dreaptă la extrema stângă, şi nu a dat nimeni o lege a naturii prin care politicienii italieni şi partidele de aici ar fi sfinţi.
Candidaţii susţinuţi de români, de mulţi dintre e bine să fugi cât te ţin picioarele dacă-i întâlneşti. Revenind la apeluri, în afară de efectul de moment, prin care autorul apelului standard (votaţi românii întrucât români) are senzaţia că este un mare patriot, vor rămâne fără efect. Asta e defectul campaniei electorale pe internet: nu aduce voturi.
Venind vorba de patrioţii de internet, mai există o categorie de fundamentalişti din Românistan: daca îndrăzneşti să spui că nu eşti „mândru că eşti român”, sentiment de înaltă valoare patriotică, o afirmaţie care singură, fără fapte, te califică pentru cartea de istorie ca erou al neamului, atunci devii din nou duşmanul public numărul 1.
Un sfat pentru patrioţii de facebook…
continuă pe Blogazeta
