Liberalii au anunţat, prin vocea vicepreşedintelui PNL, Tudor Chiuariu, că doresc ca, în urma revizuirii Constituţiei, mandatul preşedintelui să revină la patru ani şi, după expirarea acestuia, fostului şef de stat să i se interzică să mai ocupe demnităţi publice. Premierul social-democrat Victor Ponta a declarat ulterior că susţine propunerea PNL vizând reducerea duratei mandatului, dar nu ştie dacă este constituţional să îi şi interzici preşedintelui să mai ocupe funcţii de demnitate publică după ce pleacă de la Cotroceni.
„Le-am propus colegilor mei să avem un articol care să se refere expres la neutralitatea exercitării funcţiei de preşedinte, la interzicerea oricăror forme de partizanat politic şi la interdicţia de a ocupa, după finalizarea mandatului de preşedinte, de a face parte din partide politice, de a candida la alegeri şi de a îndeplini alte demnităţi publice, în sensul asigurării imparţialităţii. Pentru că dacă un preşedinte ştie că se întoarce în politică din timpul funcţiei, atunci va încerca să-şi… sperăm să nu fie cazul, dar uman va încerca să-şi creeze anumite avantaje politice din momentul în care e preşedinte şi el nu ar trebui să facă lucrul acesta”, a argumentat Tudor Chiuariu la finalul discuţiilor cu grupurile parlamentare.
Senatorul a mai precizat că se doreşte reducerea mandatului preşedintelui la patru ani, astfel încât alegerile prezidenţiale să fie organizate la mijlocul mandatului parlamentarilor, şi că liberalii au totodată în vedere clarificarea atribuţiilor preşedintelui în ceea ce priveşte desemnarea premierului.
„Preşedintele îl va desemna pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul sau alianţa politică care a obţinut cele mai multe mandate în urma alegerilor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. Dacă acesta nu poate forma un Guvern sau nu obţine votul de încredere al Parlamentului, va încredinţa preşedintele această sarcină a formării Guvernului reprezentantului partidului sau alianţei politice care are al doilea cel mai mare număr de mandate”, a explicat Chiuariu. Dacă nici după a doua desemnare a premierului acesta nu este învestit de Parlament de o majoritate, preşedintele va încredinţa funcţia de prim-ministru unui reprezentant al unei majorităţi absolute în Parlament, al unei coaliţii care reprezintă majoritatea absolută în Legislativ, a adăugat senatorul liberal.
„Dacă nici în acest caz nu se poate învesti un Guvern în Parlament, preşedintele va dizolva Parlamentul şi se va merge la alegeri anticipate”, a continut Tudor Chiuariu. El a notat că o altă formulă de a fi dizolvat Parlamentul priveşte decizia a două treimi dintre parlamentari, care solicită acest lucru preşedintelui.
Semnele de întrebare ridicate de Ponta
Premierul Victor Ponta s-a declarat de acord cu reducerea mandatului preşedintelui la 4 ani, propusă de PNL, nu însă şi cu pensionarea forţată după încheierea mandatului. „Liberalii vor avea candidatul la Preşedinţie şi îi susţinem. Nu ştiu însă dacă e constituţional să-i interzici preşedintelui să nu mai ocupe funcţii publice după terminarea mandatului”, a obiectat premierul.
Crin Antonescu îl vede pe Băsescu premier
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că îl va pune, dacă av fi ales preşedinte al ţării, pe Traian Băsescu premier în cazul în care acesta ar fi propus pentru funcţie de către un partid sau o alianţă care ar câştiga parlamentarele, el precizând însă că nu crede că se va ajunge în această situaţie.
Întrebat care ar condiţiile în care l-ar desemna şi ce ar trebui să se întâmple pentru a se ajunge într-o astfel de situaţie, Antonescu a răspuns: „Un lucru simplu, că nu e deloc exclus. ..teoretic. Un partid care câştigă alegerile parlamentare, sau o coaliţie care câştigă alegerile parlamentare în România să vină la mine şi să-mi spună: Noi am câştigat alegerile parlamentare, domnul Traian Băsescu este candidatul nostru oficial pentru funcţia de prim-ministru. În acel moment Traian Băsescu ar fi desemnat prim-ministru al României, pentru că în acest sens am înţeles eu mereu Constituţia, chiar cea actuală, şi în orice caz în acest sens vrem să o modificăm explicit, constrângător. Desemnarea prim-ministrului nu este o operaţiune cu caracter subiectiv a preşedintelui. Preşedintele trebuie să facă doar să ia notă prin desemnarea sa de alegerea pe care au făcut-o cetăţenii”, a susţinut Antonescu.
El a precizat că majoritatea parlamentară aleasă de cetăţeni decide cine va fi prim-ministru, iar preşedintele oficiază „consacrarea acestei voinţe”. „Deci, domnul Traian Băsescu, cel puţin teoretic, nu are niciun impediment să devină prim-ministru. Nu cred, în sensul unui pronostic politic, că s-ar putea întâmpla asta, dar nu din cauză că eu aş avea dreptul sau dorinţa de a refuza un verdict popular, dacă el s-ar petrece”, a completat Antonescu.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că se va întoarce în politică după expirarea mandatului de la Cotroceni. Ion Iliescu are o funcţie onorifică în PSD, iar Emil Constantinescu nu mai este activ politic.
