Sorin Cehan
Peste 50 de români și mai ales românce își încearcă norocul la acest tur de alegeri locale din Italia. Declarațiile celor cu care am reușit să luăm legătura dau o puternică senzația de déja vu. Nu a fost simplu să luăm legătura cu mulți dintre candidați.
Multă suspiciune (“dar de ce mă întrebați asta?”), mult amatorism (“n-am auzit de certificatul de la Autoritatea Electorală din România”), uneori și paranoia (“Nu v-am autorizat să puneți titlul pe care l-ați pus. Am vorbit cu avocatul, să vă facă o ”difidă”), dar în general, nimic din ce nu știam.
Nimeni nu a reușit să ne surprindă cu declarații care să merite reținute. Mai degrabă este vorba tot de experimente, de oportunități și oportuniști, de amorul propriu al unor persoane cărora nu le pasă nici cât negru sub unghie de binele celorlalți. Cu unii dintre candidați ne-am mai întâlnit și la alte alegeri, iar rezultatele de atunci ar fi trebuit să-i descurajeze. Dar e greu de scăpat de ei. Nu rămân ei fără coledzi, chit că trec de la stânga la dreapta, prin extremele cele mai incompatibile. Important e să apară și ei alături de vreun candidat italian care mai apare pe la televizor…
Acești candidați fac un mare deserviciu ideii de implicare a românilor în politica locală. Dacă aceștia se prezintă ca fiind “reprezentanții comunității”, nu e de mirare că italienii de prin partide ne privesc cu înțelegere la limita milei. Dacă le spui fripturiști, le faci un compliment. Niște momâi goale, fără conținut, care nu doar ocupă de pomană locuri de candidați.
Majoritatea vor duce acasă 10-20 de voturi, dacă le merge bine. Ei determină politicienii de aici să nu mai caute să se apropie de comunitatea românească. O altă categorie este formată din naivi (și naive). Care turuie despre integrare, despre îmbunătățirea imaginii, despre necesitatea de a deschide faimosul, de acum “ghișeu de informații” pentru comunitatea care până acum a rătăcit în întuneric, așteptând să vină mesia la primărie, să le dea “informațiile necesare” de la ghișeu.
Aceasta este categoria celor care “se candidează” de dragul de a se băga în seamă, fără șanse, fără pretenția de a câștiga ceva, cheltuind inutil peticul de hârtie de pe buletinul electoral pe care este tipărit numele lor. Că sunt pe liste de dreapta sau stânga…
…continuă pe Blogazeta
