Monarhia câştigă teren în România. Potrivit unui sondaj recent, opţiunea pentru monarhie este pe locul al doilea în topul preferinţelor românilor, după cea pentru republică prezidenţială.
Românii vor republică prezidenţială (35,3%), monarhie constituţională (17,7%), republică parlamentară (13,2%) sau republică semiprezidenţială (12,9%), potrivit unui barometru de opinie publică, realizat de INSCOP Research şi publicat de Adevărul.ro. Cercetarea a urmărit să testeze opţiunile cetăţenilor în contextul discuţiilor despre modificarea Constituţiei. Românii par să fie republicani convinşi, 61,6% îşi declară opţiunea pentru o formă republicană de guvernământ. Studiul menţionează însă că mai importantă este opţiunea pentru un regim personalizat: 65,9% optează pentru republică prezidenţială, semiprezidenţială şi monarhie.
Pro monarhie
Dacă la începutul anilor ’90, monarhia era susţinută în primul rând de persoane în vârstă, care „prinseseră” cumva regimul interbelic sau măcar cărora li se povestise în familie despe casa regală, în 2013 bazinul electoral pentru monarhie este compus din tineri între 18 şi 35 de ani. Cei care au trăit direct sau prin amintiri vârsta de aur a monarhiei s-au împuţinat, în schimb a crescut preferinţa în rândul tinerilor explicabilă prin atitudinea negativă faţă de politică şi prin dimensiunea „mondenă”, cu mare trecere la publicul tânăr, a monarhiilor europene, în special britanică.
Politologii Stelian Tănase şi Cristian Pârvulescu cred că opţiunea tinerilor pentru monarhie vine din accesul la istoria reală, nemanipulată de manualele din timpul totalitarismului, şi din nemulţumirea faţă de politică. „Tineretul e dezamăgit de ce se întâmplă în învăţământ, de atmosfera din spaţiul public, de sărăcie şi consideră că apelul la monarhie ar putea schimba lucrurile.
Sigur că are legătură cu criza politică prezentă, de fapt are legătură cu criza politică din ultimii 20 de ani, de la republica fesenistă ilegitimă. Oamenii i- au văzut pe toţi cei care au fost la putere, au văzut bâlciul politic. Regele e legătura românilor cu istoria, dar şi legătura românilor cu Dumnezeu”, explică Stelian Tănase.
Cristian Pârvulescu crede că procentul crescut se mai datorează imaginii necontroversate a Regelui, dar şi prezenţei Casei Regale în activităţi din viaţa publică. „Eu cred că procentul tinerilor este mai mare în favoarea monarhiei şi pentru că este un fel de formă de protest, la adresa unei politici inadecvate şi neautentice”, spune Pârvulescu.
Parlament unicameral
Opinia publică este împărţită între preferinţa pentru parlamentul unicameral (46,8%) şi cel bicameral (30,9%). Un procent mai mare preferă, după cum se vede, mai degrabă parlamentul unicameral, fapt consonant cu slaba încredere publică în instituţia parlamentară şi cu opinia că Parlamentul este supradimensionat.
Biserica şi Armata, cele mai de încredere instituţii
Nicio instituţie politică nu se apropie de 50% încredere, sondajul realizat de INSCOP Research. Doar Biserica (69,1%), Armata (64,3%) şi Banca Naţională a României (50,3%) se bucură de încredere pentru români. Încrederea în BNR este explicată prin aceea că publicul o vede ca un factor de stabilitate economică.
Primăriile sunt cele mai de încredere instituţii politice cu 43,1% din răspunsurile valide, urmate de Guvern cu 40,1%, Consiliul Judeţean cu 34,5%, Parlament cu 31,1%, şi Presedinţie cu 27,6%. Instituţiile nou introduse în listă sunt Curtea Constituţională şi partidele politice. Curtea Constituţională este cotată cu multă şi foarte multă încredere de doar 28,7%. INSCOP crede că rezultatul se datorează faptului că, probabil, o parte a votanţilor de la referendumul pentru demiterea preşedintelui plasează, într-o anumită măsură, „vina” eşecului asupra Curţii. Partidele politice au cel mai scăzut scor de încredere cu 18,5% din răspunsurile valide. Inscop avertizează că încrederea scăzută în Parlament şi în partide, două dintre fundamentele instituţionale ale unui regim democratic, sunt indicatori îngrijorători care împreună cu scăderea participării politice pot reprezenta un semn evident de criză a democraţiei româneşti.
