Deşi criza economică este resimţită de către toţi cetăţenii, străinii stabiliţi în Italia continuă să solicite şi să obţină credite din partea instituţiilor bancare.

E adevărat, consumurile au scăzut, iar investiţiile pentru cumpărarea locuinţelor s-au diminuat. În acest context, “cererea de credit din partea noilor italieni pe 2012 a reprezentat 12 % din totalul cererilor înaintate de familii la bănci și societăți financiare”.

Anul trecut, noii italieni (străinii stabiliţi în ultimii ani în Italia) au solicitat 7% dintre împrumuturile imobiliare, 11% dintre împrumuturile finalizate, 15% dintre creditele pentru nevoi personale. Românii sunt pe primul loc la obţinerea de credite.

Iată unul din aspectele relevate de “Raportul  anual privind cererea de credit din partea cetățenilor neitalieni”, realizat de CRIF – societate care se ocupă de analizarea operaţiunilor bancare şi oferă consultanţă financiară clienţilor săi.

CRIF a analizat cererile de credit relevate din propriul sistem de informații în 2012, înaintate de cetăţeni cu reşedinţa în Italia, dar care provin din peste 29 de ţări.

Accesul la credit, subliniază experții, este ”în mod absolut, crucial în procesul de includere socială a noilor italieni, care nu pot să facă abstracție de acesta pentru a planifica și susține consumurile familiei sau pentru dezvoltarea unei afaceri”.

Pe lângă aceasta, ”o cotă semnificativă a cetățenilor neitalieni rezidenți în țara noastră are o vârstă cuprinsă între 25 și 44 de ani, adică tocmai acea categorie în care se concentrează cel mai mult necesitatea de consumuri și de investiții chiar și pe termen mediu-lung, legate de un proiect de viață”.

Românii, în fruntea clasamentului

Datele centralizate de CRIF arată că, în 2012, peste o cincime din numărul total de cereri de finanțare efectuate de cetățenii neitalieni au fost înaintate de români (peste jumătate de milion de cereri, echivalentul a 22% din total), urmați de albanezi (cu 6,1% din total) și de marocani (cu 5,7%). Urmează cererile din partea filipinezilor, germanilor și suedezilor (toți cu o cotă apropiată de 4%) și peruvienilor (2,9%).

Raportul subliniază datele privind comunitatea chineză, care se plasează pe locul al 4-lea absolut ca prezențe, cu circa 210.000 de rezidenți și cu o cotă de 4,59% din total, în timp ce clasamentul privind numărul de cereri de credit o plasează numai pe locul al 27-lea, cu o cotă de 1%.

Aceasta ”în demonstrarea înclinației deosebite față de forme de finanțare alternative, care țin cu precădere de cercul familial sau amical”.

Românii cer, în medie, 116.656 de euro, pentru a-şi cumpăra casă

Intrând în detaliu, pentru împrumuturile imobiliare cota de cereri înaintate de cetățeni neitalieni pe timpul anului 2012 a reprezentat 7% din total. 18% dintre aceste cereri (cu o valoare medie de 116.656 de euro) sosea din partea cetățenilor români, urmați de cetățeni albanezi cu o cotă de 12% (valoare medie 105.079), la distanță găsim toate celelalte etnii începând de la elvețieni cu o cotă de 6% (valoare medie 126.610 Euro).

În împrumuturile finalizate, cererile imigranților reprezentau 11% din total. Și în acest caz primatul le revine românilor, cu 24% dintre cereri (valoare medie 3.145 Euro), urmați, la mare distanță, de albanezi cu 7% (valoare medie 4.494 Euro) și de cetățenii din Maroc cu o cotă de 6% (valoare medie 2.332 Euro).

Privind împrumuturile personale, în fine, 15% dintre cereri au sosit de la neitalieni. În particular, cota parte de cerere din partea cetățenilor României a fost de 24% (valoare medie 8.515 Euro), față de 6% a filipinezilor (9.750 Euro) și a marocanilor (8.004 Euro).

”În total, creșterea prezenței de cetățeni străini în mod stabil rezidenți în țara noastră face astfel încât, în paralel, să se consolideze necesitatea de a accede la diferite forme de credit bancar creând o importantă oportunitate de afaceri pentru operatorii din sector, care au început să se uite cu atenție crescută la acest segment de clientelă dar și să dezvolte produse dedicate”, comentează Simone Capecchi, Director Sales & Marketing de la CRIF.

”Pe de-altă parte – adaugă Capecchi – cererea de credit reprezintă una dintre driverele principale pentru integrarea socială și economică a cetățenilor care provin din alte țări, care au ales Italia pentru un proiect de viață și de înrădăcinare în teritoriu în ciuda incertitudinilor care derivă din fragilitatea de lungă durată a contextului economic”.