Cornel Toma
„M-am trezit târziu, dar m-am trezit. Şi vreau! Sau nu vreau! Să fie clar!” Cam aşa sună rezumatul „mişcării Schengen” la care asistăm în ultima vreme. Ce e drept mai mult pe Facebook, pen’că popvlvs are alte griji în lumea reală. Şi ca de fiecare dată, observă în ultimul moment că ceva e „imperios necesar”.
Vecinii noştri mai breji de sub Cortina de Fier au aderat la spaţiul Schengen la sfârşitul lui 2007. Ce făcea Vasile Schengen Escu pe vremea aia? Ce e drept nimic memorabil, dar dacă răvăşim puţin sertarele memoriei o să găsim câte ceva. Ieşise din „era Iliescu”, Tăriceanu se dădea cu motocicleta prin Valea Prahovei şi visa autostrăzi, Boc se încălzea pe tuşă, iar Băsescu se bucura de o popularitate apreciabilă. Om din popor, iute la sudalmă şi o idee mai occidental decât predecesorul lui. Se agita cineva că suntem în Divizia C a UE? Da’ de unde! Vasile Schengen Escu se putea plimba fără viză prin anumite ţări UE şi deja asta era o cucerire.
Eroul nostru s-a trezit în 2013. După doi ani de amânări faţă de data programată pentru aderare, Vasile Schegen Escu s-a apucat de scris petiţii şi de polemizat pe Facebook.
