Pe 15 ianuarie a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea Guvernului privind “organizarea şi funcţionarea Ministe ru lui Afacerilor Externe”. La ca pitolul 6 sunt descrise atribuţiile noului ministru delegat pentru românii de pretutindeni, care “coordonează activităţile din domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni”.
Ministrul delegat pentru diaspora, Cristian David, este ajutat de un secretar de stat. În această funcţie a fost numit Stejărel Olaru, din acelaşi partid cu David, PNL.
Olaru, 40 de ani, absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a fost în perioada 2005-2008 consilier al premierului Călin Popescu Tăriceanu, pe probleme de securitate naţională. Stejărel Olaru a fost director general la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, de unde a fost înlăturat în timpul guvernării Boc. L-am întrebat pe Stejărel Olaru ce planuri are în noua funcţie.
Domnule Stejărel Olaru, ce schimbări structurale vor fi în noul Departament al românilor de pretutindeni, în raport cu departamentul dinainte?
«La nivel structural, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a fost preluat de către Ministerul Afacerilor Externe, devenind Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Acesta va fi condus în continuare de către un secretar de stat şi coordonat de către ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, domnul Cristian David.
Misiunea Departamentului rămâne însă aceeaşi, finanţarea proiectelor destinate dezvoltării şi consolidării comunităţilor româneşti din străinătate, păstrării şi promovării identităţii lingvistice, culturale şi religioase a românilor de pretutindeni. Personal, as vrea să punem un accent mai mare pe colaborarea cu asociaţiile româneşti active, cele care au deja expertiza şi proiecte dezvoltate fie în Italia sau Spania, fie în alte comunităţi istorice româneşti.»
Există o nouă direcţie politică de susţinere a nevoilor românilor din afara graniţelor?
«Strategia naţională pentru românii de pretutindeni a fost elaborată în baza unei analize amănunţite a nevoilor şi problemelor pe care le întâmpină comunităţile româneşti, astfel încât, începând de anul acesta, proiectele sprijinite de Departament să răspundă cât mai eficient la cerinţele reale ale românilor din diaspora. În acelaşi timp, numirea unui ministru delegat pentru românii de pretutindeni de către guvern în persoana domnului Cristian David este o dovadă că această problematică va fi privită cu mai mult interes, beneficiind, totodată, de o vizibilitate mai mare la nivelul Executivului.»
Se interfereaza noul Departament cu ICR în noua formulă? Vor fi programe comune?
«Pe proiectele culturale, a existat întotdeauna o uşoară suprapunere între obiectivele Departamentului şi cele ale ICR. În acest sens, Strategia naţională face referire la colaborarea cu toate instituţiile cu atribuţii în domeniul românilor de pretutindeni, inclusiv Institutul Cultural Român. Căutăm să ne coordonăm nu doar cu ICR-ul în acest sens, ci şi cu alte instituţii şi ministere şi veţi vedea în curând cum se va materializa această intenţie. Exact în acest moment încercăm să gândim strategic şi pe termen lung, urmând ca în următoarele săptămâni să facem publice intenţiile noastre.»
Ce elemente de noutate are structura, în raport cu vechiul departament? Cum va fi dimensionat ca organigramă şi atribuţii?
«În prezent, Departamentul trece printr-o perioadă de reorganizare. În mare, structura va rămâne aceeaşi, schimbările vizând adaptabilitatea la noile cerinţe generate de preluarea de către Ministerul Afacerilor Externe şi la aşteptările publice determinate de numirea unui ministru delegat pentru românii de pretutindeni. Din păcate, prefer să amânăm discuţia despre reorganizare până în prima jumătate a lunii februarie, când sper să o reluăm. Deocamdată este la stadiul de analiză internă pentru următoarele zile.»
În ce măsura compoziţia noului departament va cuprinde oameni cu experienţă în muncă în străinătate? Vor fi angajaţi români din diaspora?
«Activitatea Departamentului se va baza în continuare pe dialogul constant cu reprezentanţii comunităţilor româneşti de peste hotare, expertiza acestora este esenţială pentru proiectele pe care le finanţăm să răspundă la nevoile reale ale comunităţii. Ne gândim la o soluţie care să cuprindă spaţiul de dialog şi manifestare a reprezentanţilor asociaţiilor româneşti din diaspora.»
Va exista un supliment bugetar pentru proiectele asociaţiilor culturale ale românilor din străinătate?
«Ca şi până acum, va exista o linie de finanţare care se adresează exclusiv proiectelor culturale. În plus, faţă de liniile de finanţare din anii precedenţi, din 2013, vom introduce şi “societatea civilă” ca domeniu strategic în care dorim să sprijinim proiecte. În ceea ce priveşte banii, vestile nu sunt grozave, pentru că am fi vrut mai mult decât s-a alocat, dar asta nu înseamnă că nu vom putea finanţa proiecte utile cu bugetul alocat şi care tocmai în aceste zile se discută în Parlament.»
Exista proiecte speciale pentru românii din Italia?
«Deocamdată ne aflăm într-o scurtă fază de reorganizare, dar sperăm ca în februarie sa demarăm sesiunea de finanţare şi îi aşteptăm pe reprezentanţii mediului asociativ din diasporă cu cât mai multe proiecte. De asemenea, odată cu elaborarea strategiilor sectoriale vom putea dezvolta şi proiecte speciale, aplicate pe comunităţi specifice, cum este cea din Italia. Urmărim în Italia dezvoltarea zonei de mediere socială şi promovarea elitelor comunităţii, în vederea afirmării politice şi sociale în structurile organiza ţionale locale.
Însă vreau să profit de această ocazie şi să spun că peste câteva zile, când va fi publicat ghidul de finanţare al departamentului, mă aştept ca proiectele interesante ale asociaţiilor românilor din Italia să fie depuse astfel încât să le putem selecta pe cele mai interesante şi utile dintre ele.»
Daniel Neamu
