Robert Răducescu, unul din românii care promovează adoptarea unei noi legi pentru românii din străinătate, pe model italian, ne-a explicat cum a luat naştere dezbaterea publică a proiectului, la care participă mai multe asociaţii din diaspora.
«Este concluzia la care au ajuns un grup de români voluntari în Italia, şi care au înţeles că s-a atins o limită, nu pot face mai mult decât au făcut pentru semenii lor, nu vor putea rezolva problemele românilor mai mult decât le au rezolvat, din cauză că nu există un cadru legal în care să se desfăşoare.
Românii din diaspora fac legea
O asociaţie este un grup de voluntari, nu se poate substitui statului, nu poate sta la dispoziţia cetăţeanului 24 de ore din 24, nu are logistica necesară; am înteles că trebuie să forţăm politica să accelereze acest proces de organizare a comunităţilor româneşti din străinătate şi e nevoie de o lege care să ne dea posibilitatea să ne organizăm la nivel local, să avem o figură recunoscută oficial, a reprezentantului comunităţii, care să răspundă cerinţelor comunităţii.»
Cum se va numi exact aceasta lege?
«Nu ştim încă, noi am spus că avem nevoie de o lege care să se adreseze românilor din străinătate, care să îi menţină pe aceşti reprezentanţi în comunitate, indiferent de culorile politicii din România. Fiecare din noi are simpatiile sale politice, are inima mai la stânga sau mai la dreapta sau mai în centru. Ar trebui să nu existe în această structură niciun amestec politic, să dea românilor posibilitatea să-şi aleagă singuri reprezentanţii.»
Ce asociaţii s-au implicat până acum?
«Sunt multe, aproape 40. În afara de Asociaţia Romania-Lombardia, amintesc Asociaţia Europa Udine, prin Iorgu Iordache (foto), Nuovi Cittadini Piemonte prin Costel Buliman şi Asociaţia Santa Maria prin Elvira Aurora Leta (foto).»
Totuşi, aveţi nevoie de sprijin politic din România…
«Da, avem promisiuni din partea senatorului Viorel Badea, deputatului Eugen Tomac, si a altor politicieni români.»
Ideea acestui proiect de lege are vreo legătură cu desfiinţarea Departamentului pentru românii de pretutindeni?
«Nu, e o chestiune la care lucrăm de mai bine de un an. Are legătură cu instituţiile statului român care se ocupă între ghilimele de românii din străinătate, are legătură cu incompetenţa lor, cu inutlitatea lor. Dacă ar fi fost profesionişti sau aceste organisme ar fi demonstrat competenţa, nu ar fi fost nevoie de acest demers al nostru.»
Iorgu Iordache, preşedintele Asociaţiei "Europa" – Udine
Proiectul îl scrieţi voi sau este o traducere a unei legi italiene?
«Am luat ca punct de plecare o lege pe care italienii o au pentru diaspora lor. Dar noi creăm o lege nouă. Cine citeşte legea italiană, ar putea avea surprize la final când noi vom prezenta textul proiectului nostru.»
Băieţii de comitet
Ce probleme ar putea rezolva această lege pentru românii din străinătate?
«Reprezentantul comunităţii va fi unanim recunoscut atât de statul român cât şi de cel italian, discutăm de Italia pentru că noi suntem în Italia, dar evident e o discuţie valabilă şi pentru toate celelalte ţări. Această lege trebuie să corespundă nevoilor comunităţii.»
Acest reprezentant al comunităţii nu se va călca pe picioare cu consulii sau alţi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice?
«Nu, această nouă figură ar fi de mare ajutor acestor instituţii menţionate de dvs.»
Cum ar fi ierarhia într-o astfel de lege?
«Noi acum trebuie să înţelegem care e nevoia oamenilor, facem întrebări în comunitate, să vedem la ce număr de persoane ar trebui să corespundă un asemena reprezentant. în funcţie de numărul românilor, va fi un anumit număr de reprezenanţi, la fel ca în Parlament. Va trebui să existe un comitet la nivel provincial, regional, naţional.»
Ar urma să fie plătiţi de statul român?
«Da, va trebui un buget, statul român trebuie să facă asta, să nu uite că aproape 20% dintre români e în afara graniţelor, nu se ştie bine câţi suntem, e în funcţie de interesele de moment.»
Românii care vor să îşi spună opinia, unde o pot face?
«La asociaţiile la nivel regional, din zona în care locuiesc, care au aderat la această primă dezbatere. Avem semnale că şi anumiţi preoţi s au implicat.»
Sunt persoane care se declară reticente în legătură cu demersul vostru?
Da. Sunt indivizi pe care îi cunoaştem şi care lasă să se înteleagă că ar avea nişte relaţii, cunoştinţe, ar fi persoane importante, ba la consulat, ba au prietenii cu politicieni, tipul clasic al micului escroc care pentru 50 sau 30 euro în timpuri nu foarte îndepărtate făceau liste în faţa consulatelor sau promiteau că îţi eliberează un document sau altul pe care la final îl plăteai mai puţin dacă îl făceai de unul singur. Persoane care de ani de zile încoace speră la un oscior aruncat… cine ştie de cine. Aceştia sunt adversarii acestor proiect.»
Fără polemică
Cine îşi poate prezenta propria candidatură?
«Oricine va putea să îşi prezinte candidatura, şi dacă va fi recunoscut de comunitate ca lider, prin vot confirmat va fi reprezentant al comunităţii. Votul va consfinţi cine reprezintă comunitatea. Altfel, noi putem să ne arogăm toate titlurile din lume. Ne pot recomanda pentru moment doar faptele noastre, ceea ce am făcut până acum.»
De ce aţi început în Italia?
«Suntem cei mai mulţi în Italia. Cele mai mai probleme sunt aici. Noi am încercat marea cu degetul. Noi pregătim acest proiect din aprilie anul trecut. Cred că înainte de vacanţa parlamentară am putea avea deja textul integral. Rămâne de văzut ce vor spune şi românii din celelalte ţări, dar pe Italia în iunie am putea avea un text definitiv.»
Georgiana Baciu
Cine este Robert Răducescu
Robert Răducescu, preşedintele Asociaţiei Romania-Lombardia, este originar din Constanţa şi are 40 de ani. A plecat din România în anul 2000, ca să strângă bani pentru a deschide un restaurant. Lucra în turism, avea 27 de ani, ajunsese director de restaurant şi visa că următorul pas e să lucreze pentru el însuşi, să îşi administreze singur afacerea. Propriul restaurant a rămas un vis pentru mulţi ani, şi în final visul a fost abandonat. Este căsătorit şi are două fiice, Mădălina Raluca şi Gabriela. Locuieşte la Morengo, lângă Bergamo. După ce a lucrat în diverse domenii – a fost magaziner, tâmplar, zugrav, şofer de camion – acum are propria sa afacere. Peste zece ani se vede tot în afara României, în Italia. Pentru el nu mai e cale de întoarcere.
