Tezaurul de la Pietroasa, brăţările dacice, coiful de la Poiana Coţofeneşti şi multe alte piese excepţionale pot fi admirate la Roma, în cadrul expoziţiei „Aurul Antic al României”, deschisă între 16 decembrie 2010 şi 3 aprilie
2011.
Expoziţia „Aurul Antic al României, înainte şi după Traian” („Gli ori antichi della Romania, prima e dopo Traiano”) a fost deschisă la Roma pe 16 decembrie, sub înaltul Patronaj al Preşedinţiei României şi al Preşedinţiei Republicii Italiene, cu participarea Ambasadei României în Italia.
Publicul italian va putea admira, timp de trei luni, o selecţie de 140 de piese excepţionale de tezaur din metal preţios (aur, argint), aparţinând patrimoniului cultural naţional al României.
Muzeul Naţional de Istorie a României participă la această expoziţie cu 83 de obiecte care datează din perioada epocii bronzului, Hallstatt, perioada civilizaţiei geto-dacice, epoca romană şi perioada marilor migraţii. Expoziţia va fi deschisă publicului pentru o perioadă de peste trei luni, în perioada 17 decembrie 2010 – 3 aprilie 2011. Expoziţia este găzduită de Mercati di Traiano, Museo dei Fori Imperilali – locaţii istorice de prestigiu din capitala Italiei, aflate în apropierea Columnei lui Traian, fiind expresii ale legăturilor istorice dintre România şi Italia.
Cele mai relevante piese ale expoziţiei: Brăţările dacice, Tezaurul de la Pietroasa, Coiful de aur de la Poiana Coţofeneşti.
Coiful de la Poiana Coţofeneşti aparţine patrimoniului civilizaţiei geto-dace. A fost găsit în anul 1927 de un grup de copii care erau la păscut cu vitele şi este considerat cel mai vechi coif de aur, datând din secolul 5 î.Hr.
Cele 24 de brăţări de aur dacice aparţin sitului arheologic „Sarmizegetusa Regia” şi sunt specifice civilizaţiei dacice din secolul I î.Hr. Brăţările de aur dacice de la Sarmizegetusa reprezintă cea mai importantă descoperire de pe teritoriul ţării noastre după tezaurul de la Pietroasa.
Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut şi sub numele popular de „Cloşca cu puii de aur” a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi ţărani în timp ce luau piatră de pe dealul Istriţa (750 m). Din tezaurul compus iniţial din 22 de piese, autorităţile au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg.
„Această expoziţie constituie o premieră absolută în străinătate prin inedita asociere a unor bunuri arheologice de metal preţios din cadrul unora dintre cele mai importante tezaure descoperite până în prezent pe teritoriul României. O serie de piese sunt expuse pentru prima dată în afara României, precum patru dintre celebrele brăţări dacice de aur care călătoresc acum ca exponate oficiale, după anevoioasa lor recuperare de pe piaţa ilicită”, a declarat directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Ernest
Oberlander Târnoveanu.
Potrivit acestuia, expoziţia îşi propune să arate ceea ce are mai important România ca moştenire culturală şi cu ce contribuie la cultura şi patrimoniul european. De asemenea, directorul MNIR a spus că expoziţia se adresează şi comunităţii de români din Italia, pentru a le întări legătura cu ţara lor de origine.
Expoziţia a fost adusă la Roma în lăzi speciale, cu transport militar, beneficiind de protecţie specială. Colecţia va reveni în ţară cel târziu pe 14 aprilie 2011.
